Amnesty International: China a creat în Xinjiang ”un iad distopic la o scară cutremurătoare”

Într-un raport publicat joi, organizația pentru drepturile omului Amnesty International a concluzionat că regimul de la Beijing comite crime împotriva umanității în Xinjiang, regiunea de nord-vest a țării, populată majoritar de minoritatea uigură și de alte minorități de religie musulmană. În raport, Amnesty a cerut ONU să investigheze cu mai multă atenție situația, susținând că autoritățile chineze îi supun pe uiguri, kazahi și alți locuitori de religie musulmană la practici de detenție în masă, supraveghere extinsă și tortură, scrie BBC, citând din raportul organizației.

Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International, a acuzat autoritățile chineze că au creat ”un peisaj de iad distopic la o scară cutremurătoare”.

“Conștiința umanității ar trebui să fie șocată de faptul că un număr atât de mare de oameni au fost și sunt încă supuși practicilor de spălare a creierului, torturii și altor tratamente degradante în lagărele de concentrare, în timp ce alte milioane trăiesc cu permanentă teamă în mijlocul unui uriaș aparat de supraveghere”, a spus Callamard.

Amnesty: ONU nu face destul pentru Xinjiang

Agnès Callamard l-a acuzat pe secretarul general al ONU, António Guterres, că ”nu a acționat conform mandatului său”, în cazul Xinjiang.

Ea spune că ”Dl. Guterres nu a denunțat situația și nu a cerut o anchetă internațională”, a declarat Callamard pentru BBC.

”Lui îi revine sarcina de a proteja valorile pe care s-a întemeiat Organizația Națiunilor Unite și, desigur, nu ar trebui să poată rămâne tăcut în fața crimelor împotriva umanității”, a spus ea.

Într-un raport de 160 de pagini bazat pe interviuri cu 55 de foști deținuți, Amnesty scrie că există dovezi clare că statul chinez a comis ”cel puțin următoarele crime împotriva umanității: închisoare sau altă privare severă de libertate, cu încălcarea regulilor fundamentale ale dreptului internațional; tortură și persecuție”.

Raportul Amnesty International este publicat la mai puțin de două luni după un set similar de concluzii trase de Human Rights Watch; în raportul său publicat în aprilie, organizația susținea, de asemenea, că guvernul chinez este responsabil pentru crime împotriva umanității.

China a fost acuzată de mai multe națiuni occidentale și de organizații pentru protecția drepturilor omului că practică un genocid împotriva grupurilor etnice turcice care trăiesc în Xinjiang.

În legătură cu termenul de ”genocid”, există încă păreri diferite dacă acțiunile statului chinez pot fi catalogate astfel sau nu.

Autorul raportului Amnesty International, Jonathan Loeb, a declarat joi, la conferința de presă în care au fost prezentate concluziile acestuia, că investigațiile organizației ”nu au dezvăluit că acțiunile Chinei prezintă toate aspectele infracțiunii de genocid”.

Oricum, experții internaționali au căzut de acord cu valoarea de adevăr a informațiilor legate de faptul că China a reținut cel puțin un milion de uiguri și alți musulmani în cadrul programului de represiune din Xinjiang, care a început în 2017. De asemenea, au fost raportate pe scară largă torturi fizice și psihice în închisorile și lagărele de detenție din regiune.

De asemenea, China a fost acuzată că a folosit sterilizarea forțată, avortul și strămutările pentru a reduce natalitatea și densitatea populației și că a pus în vedere unor lideri religioși să încalce tradițiile religioase și culturale ale comunităților lor.

China neagă în mod curent toate acuzațiile de încălcare a drepturilor omului în Xinjiang și afirmă că taberele sale din Xinjiang sunt programe profesionale pe bază de voluntariat și au fost înființate pentru combaterea radicalizării și terorismului în regiune.

În raportul său, Amnesty a declarat că intenția combaterii terorismului și a radicalizării nu poate explica în mod rezonabil detenția în masă și că acțiunile guvernului chinez au arătat o ”intenție clară de a viza părți din populația regiunii Xinjiang, în mod colectiv, pe baza religiei și etniei, precum și de a folosi violențe și intimidări severe pentru a zdruncina credințele religioase islamice și practicile etno-culturale ale populației musulmane turcice”.

Iadul pe pământ

În raportul Amnesty scrie că populația închisă în rețeaua de lagăre din Xinjiang a fost ”supusă unei campanii de îndoctrinare continuă, precum și unor ample torturi fizice și psihologice”.

Potrivit raportului, aceste metode de tortură includeau ”bătăi, electroșocuri, obligativitatea adoptării unor poziții incomode din punct de vedere al stresului fizic, utilizarea ilegală a unor dispozitive de contențiune (inclusiv blocarea pe un așa-numit ”scaun tigru”), privarea de somn, atârnarea de perete, supunerea oamenilor la temperaturi extrem-scăzute și izolare”.

”Scaunul tigru” – a cărui existență a fost semnalată în alte rapoarte – este un scaun din oțel prevăzut cu chingi și cătușe, concepute pentru a imobiliza complet corpul celui plasat pe el. Mai mulți foști deținuți au declarat pentru Amnesty că au fost obligați să-i privească pe alți deținuți ținuți imobilizați în scaunul-tigru timp de ore sau chiar câteva zile la rând.

Amnesty mai scrie că sistemul lagărelor de concentrare din Xinjiang ”pare să funcționeze în afara sistemului chinezesc de justiție penală și al altor legi interne cunoscute” și că există dovezi că unii deținuți au fost transferați din lagăre în închisori convenționale.

Deși multe dintre aceste amănunte au fost raportate anterior și de alți experți, ancheta Amnesty International ar putea crește presiunea internațională asupra Chinei cu privire la acțiunile sale din Xinjiang.

Departamentul de stat al SUA a descris anterior situația drept genocid, iar parlamentele din Marea Britanie, Canada, Olanda și Lituania au adoptat rezoluții susținând același lucru.

În martie, UE, SUA, Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni oficialilor chinezi pentru presupusele abuzuri din regiunea de nord-vest a țării. China a ripostat prin impunerea de sancțiuni asupra parlamentarilor, cercetătorilor și instituțiilor din aceste țări.

Posibilitatea ca regimul de la Beijing să fie investigat de un organism juridic internațional este complicată de faptul că China nu este membru-semnatar al Curții Penale Internaționale (CPI), fapt care o plasează în afara jurisdicției acestei instanțe. Totodată, China are drept de veto asupra cazurilor investigate de Curtea de Justitie Internațională, principalul organ judiciar al Națiunilor Unite.