Ţările de Jos sunt renumite în întreaga lume pentru infrastructura excelentă pentru biciclete, însă noua parcare de la Amsterdam duce obsesia olandezilor pentru biciclete la un nou nivel.
Capabilă să adăpostească 7.000 de biciclete, la un cost de 60 de milioane de euro, noua parcare amplasată în apropiere de gara centrală din Amsterdam nu este cea mai mare parcare de biciclete din Ţările de Jos. Însă are o caracteristică ce o face unică: este amplasată în întregime sub apă, transmite AGERPRES, citând Bloomberg.
Graţie acestor modificări, apa înconjoară acum în întregime gara centrală din Amsterdam, iar în subteran a fost construită o nouă staţie de metrou, inaugurată în 2018, şi noua parcare pentru biciclete. Pe tot parcursul celor patru ani de lucrări, traficul dinspre oraş spre gară, pe unde trec zilnic 200.000 de utilizatori de tren şi metrou, a rămas deschis.
Toate aceste eforturi pentru o parcare destinată bicicletelor pot părea incredibile după standardele internaţionale, dar nu şi în Ţările de Jos. Parcări uriaşe pentru biciclete în apropierea gărilor sunt din ce în ce mai frecvente în această ţară.
Cea mai mare parcare de acest fel, capabilă să adăpostească peste 12.000 de biciclete, este la Utrecht, al patrulea cel mai mare oraş din Ţările de Jos, unde ponderea bicicletelor în transportul modal este de 51%, faţă de 32% în cazul Amsterdamului.
“Datele din Amsterdam şi regiunile urbane din Ţările de Jos arată că pentru reducerea călătoriilor cu autoturismul este nevoie de ceva mai mult decât concentrarea pe biciclete. Pentru a reduce dependenţa de maşini ai nevoie de biciclete plus un sistem de transport public de mare capacitate, mare eficienţă şi cu frecvenţă ridicată”, spune Meredith Glaser, director la Urban Cycling Institute din Amsterdam.
Tarifele mici sunt un alt avantaj. Utilizarea unui loc în parcarea pentru biciclete este gratuită în primele 24 de ore şi apoi costă doar 1,35 euro pe zi.
În concluzie, cheltuirea a 60 de milioane de euro pentru o parcare subterană pentru biciclete poate părea un lux pentru majoritatea oraşelor, însă în cazul Amsterdamului este mai degrabă o decizie solidă de investiţii în infrastructură.
“Este o picătură în ocean comparativ cu investiţiile în extinderea autostrăzilor” spune Meredith Glaser, “ca să nu mai vorbim de costul ambuteiajelor, accidentelor rutiere şi dependenţei de automobile”.