Analiștii CFA România anticipează, la unison, deprecierea leului. Ce cred despre piața imobiliară?

Toți analiștii financiar-bancari reuniți în Asociația CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0759 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1595 lei pentru un euro, transmite Asociația, printr-un comunicat de presă.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a rămas la valoarea medie a anticipațiilor de 7,3% din PIB, potrivit raportului lunar al Asociației CFA România, care reunește cei mai titrați analiști financiar-bancari.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, în ușoară creștere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 1,5%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (februarie 2026) s-a situat la valoarea medie de 4,97%.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 39% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 45% anticipează o majorare în timp ce 29% o scădere. De asemenea 62% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 33% că sunt corect evaluate.

Adrian Codirlașu, CFA, Președinte al Asociației CFA România a declarat:

“Și în anul curent, principalele provocări ale economiei românești vor fi deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial, precum și inflația. Astfel, participanții la sondaj anticipează reducerea deficitului bugetar cu doar un punct procentual, o creștere economică similară cu cea înregistrată în anul precedent și, de asemenea, stagnarea la valoarea actuală a ratei inflației.”

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna ianuarie, cu 2,3 puncte până la valoarea de 40,4 puncte. Această situație s-a datorat creșterii ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipații a crescut cu 1,7 puncte, până la valoarea de 32,5 puncte. În același timp componenta de condiții curente a crescut cu 3,5 puncte, până la valoarea de 56,2 puncte.