Analistul economic Adrian Negrescu: „Shaorma fiscală cu de toate” ne poate trimite în recesiune!

O eventuală suspendare a fondurilor europene va însemna un vot de blam pentru guvernarea de la Bucureşti, fapt care ar creşte şi mai mult îngrijorările investitorilor în privinţa României şi, totodată, ar putea determina o accentuare a imaginii negative, susţine consultantul economic Adrian Negrescu.

“Comisia Europeană ne-a arătat un cartonaş galben, dar este posibil să ne dea un cartonaş roşu din perspectivă economică. Pe de o parte, un cartonaş roşu, adică o suspendare a fondurilor pentru România, ar însemna să suspendăm majoritatea investiţiilor din acest an. Peste 90% din investiţiile statului asumate pe Legea bugetului sunt asociate fondurilor europene. Altfel spus, toate şantierele de autostrăzi, de reparaţii, de investiţii, pe care statul le-a început ar trebui stopate sau finanţate din împrumuturi pe care statul să le facă la dobânzi de 7-8%, ceea ce ar fi o misiune aproape imposibilă. Pe de altă parte, o suspendare a fondurilor europene va însemna un vot de blam pentru guvernarea de la Bucureşti, fapt care ar creşte şi mai mult îngrijorările investitorilor în privinţa României şi, totodată, ar putea determina o accentuare a imaginii negative. În august, agenţia Fitch urmează să confirme sau să downgradeze ratingul României, în funcţie de măsurile financiare care vor fi luate, iar dacă vom ajunge la junk, dincolo de un exod masiv al investitorilor din România, ne vom trezi într-o criză economică de proporţii”,

a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, România trebuie să vină cu un pachet concret de măsuri fiscale, măsuri economice, menite să rezolve problema deficitului bugetar.

“Nu ne aflăm într-o apocalipsă economică. Economia privată supravieţuieşte, problema este în sectorul public. Noi ar trebui să scădem cheltuielile în 6 luni de acum încolo, în fiecare lună, cu aproximativ un miliard de euro, ceea ce nu este o sumă uriaşă, în condiţiile în care noi împrumutam un miliard de euro în fiecare săptămână, în medie, pentru a susţine statul român. Există soluţii de reducere a cheltuielilor bugetare pentru a scădea acest deficit bugetar de la 9 la 7%. Creşterea taxelor va fi un element toxic pentru economie şi ar echivala direct cu împingerea economiei spre recesiune”,

a adăugat consultantul economic.

El a atras atenţia că “reţeta economică pe care autorităţile o prepară în momentul de faţă s-ar putea dovedi toxică pentru economie”.

“Din păcate, se pare că trecem de la vestita pizza promovată astăzi de preşedintele Nicuşor Dan, pe care am consumat-o în exces, în ultimul an, în baza promoţiilor electorale, la o shaorma “cu de toate” din punct de vedere fiscal-bugetar, cu tot felul de ingrediente nu foarte sănătoase pentru economia românească, de la creşteri de taxe, la majorări de accize, la tot felul de măsuri menite să salveze deficitul bugetar. Mi-e teamă însă că această reţetă economică pe care autorităţile o prepară în momentul de faţă s-ar putea dovedi toxică pentru economie, astfel încât această shaorma cu de toate din punct de vedere financiar-bugetar să ne dea o toxiinfecţie financiară, încât să ne trimită la terapie intensivă. Ştim foarte bine cine ne aşteaptă acolo: “medicul” de serviciu de la FMI, cel care ne va supune unui tratament cu şocuri fiscale”,

a subliniat sursa citată.

În opinia sa, există două soluţii alternative la creşterea taxelor, taxarea inversă pe zona de TVA şi extinderea programului de împrumuturi de la populaţie.

“Una dintre acestea este taxarea inversă pe zona de TVA, mai ales în domeniile care au risc major de evaziune, care ar aduce 2-3 miliarde de euro la bugetul de stat. A doua măsură o reprezintă extinderea programului de împrumuturi de la populaţie prin oferirea titlurilor de stat sub o altă formă, mai simplă şi mai uşor de înţeles de către populaţie – şi care să fie disponibile oriunde, de la benzinărie, la hipermarket, în orice loc public în care să cumperi titluri mai simplu, în aşa fel încât să ajuţi statul român şi să beneficiezi bineînţeles de o dobândă foarte bună. Există soluţii financiare “outside the box” pentru a rezolva problema celor 30 miliarde de lei pe care trebuie să îi economisim pentru a ne încadra în ţinta de deficit. Mai sunt soluţii vehiculate de mediul de afaceri, precum un mecanism de vânzare a datoriilor pe care companiile le au la bugetul de stat, de 23 miliarde de lei, un mecanism de factoring, prin care se poate recupera cel puţin jumătate din aceşti bani, dincolo de listările la bursă ale companiilor de stat şi vânzările activelor care nu sunt esenţiale pentru sistemul public în ţara noastră”, a mai spus Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, o altă soluţie pentru a asigura lichiditatea este “realizarea unui acord de tip Viena, ca la precedenta criză, cu băncile mamă, care să ne pună la dispoziţie o linie de finanţare la o dobândă mai bună şi să evităm astfel să stăm după creşterea taxelor”.

“Soluţii există, mă tem însă că nu are cine să le aplice, nu există voinţa şi expertiza necesară. Aş vrea să văd că vom umbla şi pe partea de fiscalitate, pentru a stimula intrarea fondurilor de investiţii în România, pentru a atrage capitalul străin şi pentru a promova o soluţie alternativă la finanţarea bancară. Instituţii precum Fondul Proprietatea ar trebui să se afle în prim-plan în susţinerea firmelor româneşti şi pentru asta ai nevoie de legislaţie favorabilă investiţiilor, nu de creşteri de taxe din pix”,

a mai spus consultantul economic.

Comisia Europeană a publicat miercuri Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluţiile economice şi sociale din statele membre. Potrivit documentului, creşterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. În consecinţă, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.

“Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilităţile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal şi cel de cont curent ale României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creşterea continuă a deficitului public, în special majorările salariilor şi pensiilor din sectorul public, a majorat consumul privat şi deficitul deja mare al contului curent”,

se arată în analiza Executivului comunitar.

În aceste condiţii, Bruxelles-ul recomandă o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menţine cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv şi pentru a consolida poziţia externă.