Închide

Analiză DW: Unde își va vinde Rusia hidrocarburile, dacă Europa se va decupla treptat de la conducte?

Avatar
Russian Oil

Sursa foto: Andrei Rudakov / Bloomberg / Barrons.com.

Timp de citire: 6 minute

Zilele în care Europa va mai rămâne cel mai fidel client de materii prime energetice al Rusiei par a fi numărate, indiferent de șovăielile pe care le manifestă încă marile economii europene, în principal Germania. Astfel, Moscova va trebui să își găsească noi piețe de desfacere, dacă va vrea să rămână o superputere a petrolului și gazelor, dar opțiunile sale sunt limitate, apreciază Deutsche Welle.

Dincolo de dependența Europei de hidrocarburile rusești, există o dependență, poate și mai accentuată, a Rusiei de sumele de bani plătite de europeni pentru ele.

Rusia este cel mai mare exportator mondial de gaze naturale și petrol. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, 45% din bugetul federal al Rusiei în 2021 a provenit din veniturile din petrol și gaze naturale.

Uniunea Europeană a fost vreme îndelungată cel mai bun client al Moscovei atât pentru petrol, cât și pentru gaz. În anul financiar încheiat în octombrie 2021, Administrația SUA pentru Informații în domeniul Energiei (EIA) a calculat că 49% din exporturile de țiței și condensat ale Rusiei au fost către țările europene membre ale OCDE.

În ceea ce privește gazele naturale, rolul Europei ca piață primară a Rusiei a fost și mai pronunțat – puțin sub trei sferturi din totalitatea exporturilor rusești de gaze naturale au fost către țările europene în 2021, potrivit EIA.

Cu toate acestea, indignarea față de invazia Ucrainei de către Rusia și dovezile tot mai clare ale crimelor de război comise de forțele rusești au determinat UE să accelereze dramatic planurile de a se decupla de conductele prin care Rusia își trimite combustibilii fosili spre Europa.

Viteza și măsura în care țările europene pot face acest lucru, în special atunci când vine vorba de gaze naturale, rămâne un subiect de dezbatere intensă, Germania și Italia fiind cele mai mari economii europene care se bazează pe gazele rusești.

Dar, dacă planul înaintat de Comisia Europeană, potrivit căruia blocul comunitar să își capete independența de Rusia în materie de combustibili fosili ”cu mult înainte de 2030”, se va îndeplini, atunci Rusia va avea mare nevoie de câțiva clienți noi.

Ursul panda stă la pândă

Cel mai probabil, Rusia se va concentra pe creșterea vânzărilor către clienții existenți care nu i-au impus sancțiuni, iar prima variantă la îndemână pare a fi China.

În ceea ce privește petrolul, China este cel mai mare client non-european al Rusiei, reprezentând cea mai mare parte a celor 38% din exporturile rusești de petrol care au fost vândute țărilor din regiunea Asia și Oceania în 2021.

Rusia este în prezent al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, după Arabia Saudită, dar experții cred că un obiectiv cheie al Kremlin-ului în următorii ani va fi să-și depășească rivalii din Orientul Mijlociu pentru a deveni principalul furnizor de petrol al Chinei.

”Cea mai interesantă dinamică din perspectiva pieței de energie pe care o vom vedea în acest an este modul în care Rusia va încerca să se interpună în relațiile comerciale de lungă durată dintre Orientul Mijlociu și Asia de Est”, apreciază Fernando Ferreira, un analist al riscurilor geopolitice la compania de consultanță energetică Rapidan.

O altă țintă majoră a Moscovei va fi creșterea semnificativă a volumelor pe care le vinde către India. Țara cu 1,38 miliarde de locuitori este al treilea cel mai mare consumator de petrol din lume, iar o mare majoritate a acestuia provine din importuri.

Irakul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt cei mai mari furnizori ai Indiei, iar în 2021 Rusia a reprezentat doar 2% din importurile de petrol ale Indiei. Însă, deja lucrurile par să se schimbe. India a avut grijă să nu condamne invadarea Ucrainei de către Rusia, iar în martie și aprilie achizițiile de petrol rusesc de către New Delhi au crescut semnificativ.

Având în vedere că țițeiul din Rusia este acum ocolit de multe națiuni occidentale, rafinăriile indiene au fost mai mult decât dispuse să îl cumpere la prețuri cu discount-uri importante.

Margarita Balmaceda, cercetătoare la Centrul ”Davis” pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Universitatea Harvard, a menționat că două mari rafinării de petrol indiene au achiziționat recent o cantitate mare de petrol rusesc Sokol, provenită din insula Sahalin, după ce alte câteva țări și companii au refuzat oferta.

Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la măsura în care țări precum China și India pot înlocui pe de-a-ntregul cererea europeană.

Fernando Ferreira crede că relațiile comerciale legate de petrol dintre țările din Orientul Mijlociu și China sau India sunt deja consolidate în zeci bune de ani:

”Cred că ambele (China și India, n.n.) vor fi precaute dacă s-ar pune problema să închidă complet ușa țărilor din Orientul Mijlociu, în favoarea cisternelor rusești”, a spus el.

O problemă suplimentară pentru Rusia o reprezintă sancțiunile occidentale impuse Moscovei în materie de echipamente și tehnologie necesare producției de petrol.

”Rusiei îi va fi greu să mențină actualul nivel de aprovizionare, dacă nu va mai avea acces la tehnologiile occidentale”, a spus el.

Folosirea gazului ca armă s-ar putea întoarce împotriva agresorului

Dacă Rusia are, totuși, perspective destul de optimiste pentru a găsi noi piețe pentru petrol, lucrurile stau diferit în privința gazului.

În timp ce petrolul poate fi transportat fizic relativ ușor pe noi piețe, tranzitul gazelor naturale prin conducte este mult mai inflexibil, iar capacitatea Rusiei de producție a GNL-ului (gaz natural lichefiat) rămâne încă mult în urma rivalilor săi globali.

Cel mai mare pariu al Rusiei, în eventuala absență a pieței uriașe a Europei, pare să fie pus pe China.

La începutul lunii februarie, în timpul primelor zile ale Jocurilor Olimpice de iarnă, Beijing-ul și Moscova au anunțat un contract pe o durată de 30 de ani pentru furnizarea de gaze rusești spre China printr-o nouă conductă.

Un amănunt interesat: părțile au convenit ca plățile să fie efectuate în euro.

Rusia a stabilit, de asemenea, legături strânse cu Pakistanul în privința furnizării de gaze. Părțile au căzut de acord ca Rusia să construiască o nouă conductă – Pakistan Stream – proiect în valoare de 1,8 miliarde de euro, care va transporta GNL din orașul-port Karachi, din sudul Pakistanului, până în nordul țării. La fel ca vecina și rivala sa istorică India, nici Pakistanul nu a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia.

Margarita Balmaceda este sceptică în ce privește retorica rusă cu privire la schimbarea fluxurilor de gaze de la Vest înspre Est:

”În realitate, acele proiecte au nevoie de finanțare masivă, iar dacă nu există finanțare, atunci ele nu vor exista”, a spus ea.

Ea adaugă că, teoretic, Rusia ar putea construi o nouă infrastructură de furnizare a gazelor către China sau chiar către India, în viitor, dar aceasta ar necesita ”investiții masive”, care nu pare realiste, având în vedere perspectivele economice actuale ale Rusiei.

La rândul său, Fernando Ferreira apreciază că singura opțiune realistă a Rusiei pentru deschiderea de piețe de gaze naturale în Asia este folosirea conductelor existente sau nou construite între China și vestul Siberiei.

”Oricum, va dura ceva timp. Deci, o soluție pe termen scurt pentru gazul rusesc nu există. S-ar putea să trebuiască să le închidă”, a spus el.

Orizontul pe termen lung, cețos și nesigur

Drept consecință, pe termen lung, Ferreira crede că Rusia va înceta să mai fie un jucător major pe piețele globale de energie:

”Pur și simplu nu vor mai fi puterea energetică pe care o reprezintă astăzi. Asta nu pentru că nu ar avea resursele, ci pentru că nu vor avea piețe pentru a le vinde sau tehnologii pentru a le scoate din pământ.”

Margarita Balmaceda este mai puțin tranșantă. Potrivit analizei sale, materiile prime energetice din Rusia ar putea să devină din nou acceptate pe piețele europene, cu excepția cazului în care o coaliție suficient de puternică de grupuri de interese care se opun Rusiei – de pildă, producătorii de cărbune, producătorii de energie regenerabilă și infrastructură de profil sau marii producători de GNL – i-ar putea convinge pe decidenții europeni să se păzească de Rusia în continuare, pe termen lung.

Un argument pentru potențiala revenire a Europei în siajul energetic al Moscovei este cel al așa-numitelor ”costurilor nerecuperabile”, care reprezintă bani investiți în proiecte majore de infrastructură energetică rămase fără obiect și care nu mai pot fi amortizați. Balmaceda spune că acestea vor fi argumente invocate de unele mari companii energetice europene pentru o revenire la importurile de gaze din Rusia. Gazoductele Nord Stream sunt doar un exemplu.

Într-un asemenea context, ea spune că opțiunile în materie de energii alternative ar trebui să fie prioritatea zero a europenilor, cât mai curând posibil, în așa fel încât, atunci când se va pune problema revenirii la gazul rusesc, guvernele și companiile europene să poată fi convinse că se poate și fără.

”Pentru ca acea constelație de grupuri de interese să poată rezista tentației gazului rusesc, Europa trebuie să fie bine ancorată din punctul de vedere al infrastructurii, astfel încât diferiții actori economici să simtă acel stimulent al costurilor și să nu se răzgândească iar, atât de repede”.

Căluții troieni

Balmaceda avertizează că există deja semne clare că unele state din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Ungaria și Serbia, sunt dispuse să cumpere gaz rusesc și în viitorul pe termen lung, fără nicio reținere.

Ungaria a semnat anul trecut un acord cu Rusia prin care este va primi gaze rusești prin conducte care ar ocoli Ucraina, de pildă prin TurkStream, un gazoduct care leagă Rusia de Turcia prin Marea Neagră.

Chiar miercuri, premierul de la Budapesta, Viktor Orban, a declarat că Ungaria este dispusă să accepte cererea lui Vladimir Putin ca gazul livrat de Rusia să fie plătit în ruble. Următoarea obligație de plată a Ungariei către Gazprom va fi scadentă în mai.

”Desigur, sunt țări și piețe relativ mici. Totuși, este foarte deranjant că se întâmplă acest lucru”, a mai spus ea.

scroll to top