Analiză Euronews: Are UE suficiente rezerve de gaze pentru iarnă? Cel mai pesimist scenariu

Pe măsură ce iarna se apropie și stocurile de gaze se află la niveluri record de scăzute, guvernele din UE se pregătesc pentru o creștere vertiginoasă a costurilor, în timp ce concurează cu cumpărătorii asiatici pentru a-și asigura aprovizionarea și a preveni întreruperile de curent, scrie Euronews.

Uniunea Europeană intră în iarnă cu rezerve reduse de gaze, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să avertizeze că criza prețurilor la energie din blocul comunitar ar putea deveni o problemă de aprovizionare.

Într-o scrisoare recentă adresată capitalelor UE, la care a avut acces Euronews, comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că nivelurile de stocare a gazelor naturale rămân „excepțional de scăzute” după o vară în care vremea caniculară și secetoasă a obligat țările să consume mai mult gaz pentru producerea de energie electrică, reducând astfel cantitatea disponibilă pentru realimentarea rezervelor subterane.

Între timp, piața mondială rămâne profund afectată de războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a redus fluxurile de gaz natural lichefiat (GNL) prin vitalul Strâmtoarea Hormuz la doar 15% până la 25% din nivelurile de dinainte de război.

Luni, Qatarul, țară bogată în gaze, a anunțat că prelungește cu încă o lună situația de forță majoră privind livrările de GNL către clienții din Asia și Europa, livrările către aceștia din urmă urmând să fie reluate în decembrie.

Rezultatul: țările UE continuă să se zbată să-și completeze stocurile înainte de venirea iernii, fără a acumula facturi astronomice.

Ce este stocarea gazelor?

Conform legislației UE, statele membre trebuie să stocheze gazul natural subteran — de obicei în instalații subterane de mari dimensiuni, precum zăcămintele de gaz epuizate sau cavernele de sare — atunci când există o cantitate abundentă de gaz disponibil și prețurile sunt relativ favorabile.

Când cererea crește, mai ales iarna, gazul poate fi extras și introdus în rețeaua de gaze pentru a încălzi locuințele, a alimenta întreprinderile și a produce energie electrică.

De la invazia rusă a Ucrainei din 2022, țările UE sunt obligate să-și reumple stocurile până la 90% până la 1 noiembrie, într-un an obișnuit. Având în vedere creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale cauzată de perturbările din Orientul Mijlociu, Comisia Europeană a acordat în luna martie capitalelor naționale flexibilitate, permițându-le să umple rezervoarele doar în proporție de 75% până la 80%, pentru a evita cumpărăturile din panică.

„Având în vedere că iarna se apropie cu pași repezi, trebuie să ne continuăm pregătirile. Folosirea flexibilității oferite de Regulamentul privind stocarea gazelor naturale și reducerea obiectivului de umplere la 80% pot contribui la atenuarea presiunii imediate asupra prețurilor și a costurilor de umplere”,

se menționează în scrisoarea lui Jørgensen.

Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta și Slovenia nu dispun de instalații de stocare a gazelor. Cu toate acestea, în conformitate cu legislația UE privind stocarea gazelor, acestea trebuie să încheie acorduri de solidaritate cu alte state membre pentru a-și asigura rezervele de gaze.

Rămânem fără gaze?

Jørgensen a afirmat că, în prezent, nu există riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării și a subliniat că actuala criză energetică este „foarte diferită” de cea din 2022, când UE a întrerupt brusc aprovizionarea cu gaz rusesc în urma războiului din Ucraina. Atunci, țările europene nu s-au confruntat cu o penurie reală de gaz sau cu raționalizări obligatorii care să lase gospodăriile fără gaz.

Cu toate acestea, nivelurile de stocare din UE sunt acum mai scăzute decât în 2022, situându-se în medie la aproximativ 70%. Letonia (47,1%), Țările de Jos (52,1%) și Germania (55,6%) înregistrează unele dintre cele mai scăzute niveluri de umplere, conform datelor din sector din 13 septembrie. În schimb, până în noiembrie 2022, nivelurile de stocare a gazelor naturale din UE erau, în medie, de 94,9% și au încheiat anul la 83,4%, potrivit Comisiei.

În ciuda faptului că nivelurile stocurilor de gaze din Germania se situează cu mult sub media UE și sub cifrele din anul precedent, Ministerul Federal al Economiei și Energiei a declarat pe 21 august că nu se așteaptă la penurii în timpul iernii.

Gas Infrastructure Europe (GIE), asociația care reprezintă operatorii de transport, stocare și terminale de GNL, a declarat că stocarea reprezintă doar una dintre sursele de aprovizionare și funcționează în paralel cu importurile prin conducte, GNL și producția internă.

„Din aceste motive, securitatea aprovizionării se evaluează mai bine prin combinarea stocării, a rezervelor disponibile, a infrastructurii și a cererii în diferite scenarii”,

a declarat pentru Euronews secretarul general al GIE, Lucie Boost.

Dacă s-ar menține ritmul actual de umplere, a adăugat Boost, stocurile ar putea ajunge la aproximativ 77-80% până în noiembrie. Rezultatul efectiv va depinde însă de disponibilitatea gazului, de condițiile pieței, de cerere și de condițiile meteorologice.

Analistul energetic Emil Constantinescu, fondatorul EnergyRiskIQ, a remarcat că „rezerva fizică se îmbunătățește, dar piața acordă în continuare o primă substanțială disponibilității viitoare a gazului și riscului legat de aprovizionarea externă”.

Cu toate acestea, verdictul real va fi dat pe 8 octombrie, când asociația operatorilor de sisteme de transport din Europa, ENTSO-G, urmează să-și prezinte previziunile privind aprovizionarea cu gaz pentru iarnă.

De ce prețul gazului este legat de ofertă?

Pe fondul unei oferte limitate și al unei cereri ridicate, gazul devine din ce în ce mai scump. Cu cât stocurile de rezervă sunt mai mici, cu atât devine mai dificil și mai costisitor să se refacă rezervele înainte de venirea iernii.

Înainte ca conflictul din Orientul Mijlociu să se agraveze, principalul indice de referință al prețului gazului din Europa, TTF-ul olandez, se tranzacționa la aproximativ 30–31 de euro pe megawatt-oră (MWh). Acum se situează în jur de 72–74 €/MWh — mai mult decât dublu — după ce, la începutul lunii septembrie, a înregistrat o creștere temporară peste 80–89 €/MWh.

Chiar dacă principalul responsabil al UE în domeniul energiei a afirmat că blocul este mai bine pregătit decât era înainte de șocul energetic din 2022, stocurile reduse de gaze naturale îi lasă mai puțin spațiu de manevră pentru a absorbi o altă întrerupere a aprovizionării la nivel global fără a plăti un preț ridicat.

Ministrul olandez al Climei, Stientje van Veldhoven, a declarat că Țările de Jos doresc ca UE să renunțe la obiectivele obligatorii de umplere a stocurilor de gaze naturale atunci când normele actuale vor expira în 2027, argumentând că obligarea țărilor să-și umple rezervele de gaze naturale până la niveluri prestabilite le impune o povară nedreaptă.

Gasunie, compania olandeză de infrastructură și transport de gaze naturale care își desfășoară activitatea în Țările de Jos, și-a exprimat îngrijorări similare, invocând dependența tot mai mare a țării de fluxurile internaționale de gaze.

„Recomandăm pregătirea pentru o criză care ar putea dura câteva luni. În cele din urmă, este de datoria factorilor de decizie să stabilească ce nivel de risc este dispusă să accepte Țările de Jos”,

a declarat recent Gasunie.

Care este scenariul cel mai pesimist?

Analiștii din domeniul energetic susțin că, dacă UE se va confrunta cu o iarnă extrem de rece, combinată cu închiderea prelungită a Strâmtorii Hormuz, prețurile globale ale GNL s-ar putea aproape dubla față de nivelul actual, forțând Europa să liciteze agresiv, depășind ofertele piețelor asiatice, pentru a achiziționa gaz din SUA.

În cele din urmă, o penurie de gaze ar putea duce la o criză a energiei electrice, datorită modului în care sunt concepute rețelele electrice și piețele energetice. Deoarece multe centrale electrice se bazează pe gazul natural pentru a produce energie electrică, o scădere a aprovizionării cu gaze determină rapid o creștere a facturilor la energie electrică și pune presiune asupra rețelei.

Ronald Pinto, analist principal la firma de informații de piață Kpler, a declarat că, în acest moment, nu se prevăd penurii de gaze. Cu toate acestea, într-o astfel de situație, sectorul energetic ar resimți probabil impactul.

„Gazul ajunge adesea să fie sursa marginală de producție, în special iarna; o penurie de gaz ar putea declanșa o creștere a prețului TTF, ceea ce, la rândul său, ar putea duce la prețuri ridicate la energie electrică în toată Europa. Situația s-ar putea agrava dacă ar coincide cu temperaturi scăzute și o producție redusă din surse eoliene”,

a declarat Pinto pentru Euronews.

Criza energetică din Europa survine în cel mai nepotrivit moment pentru țările UE, care au introdus deja măsuri de reducere a impozitelor, subvenții și alte instrumente bazate pe piață pentru a atenua creșterea vertiginoasă a prețurilor — în timp ce se confruntă cu probleme financiare interne.

Un scenariu tot mai grav ar putea determina Comisia să coordoneze achizițiile comune de gaze naturale pentru a asigura prețuri mai mici și o distribuție mai eficientă, așa cum a procedat în 2022. Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat recent Bruxelles-ul să reanalizeze această măsură.