Analiză PwC: Pe unde se află România în cursa pentru hidrogenul verde?

Hidrogenul verde, produs din resurse regenerabile precum energia solară și eoliană, este considerat una dintre soluțiile pentru ca țările din întreaga lume să atingă neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, principalele provocări pentru producția acestuia fiind costurile ridicate și disponibilitatea resurselor, scrie Andreea Mitriță, Partner la PricewaterhouseCoopers (PwC) România, într-un articol pe tema tranziției energetice.

Potrivit analizei ”The green hydrogen economy. Predicting the decarbonisation agenda of tomorrow”, realizată de PwC, în funcție de disponibilitatea surselor de energie regenerabilă, statele se vor împărți între importatori și exportatori de hidrogen verde, urmând să se dezvolte hub-uri de export și import asemănătoare cu cele actuale de petrol și gaze.

Același raport arată că cererea pentru hidrogen verde ar urma să crească accelerat din 2035, dar prețul de producție, deși mai redus decât în prezent, se va situa tot peste tariful la hidrogen ”gri” (obținut din gaze naturale).

Având în vedere ambițiile climatice, este important ca țările să înceapă acum dezvoltarea proiectelor pentru implementarea infrastructurii necesare pentru hidrogen, iar guvernele să adopte politici de susținere și să creeze un cadru de reglementare care să încurajeze investițiile în producția de hidrogen.

Situația în Uniunea Europeană și la nivel global

Cererea pentru hidrogen verde la nivel global ar putea varia de la 150 la 500 de milioane de tone metrice pe an până în 2050, în funcție de ambițiile climatice globale, iar costurile de producție se vor reduce cu aproximativ 50% până în 2030, acestea urmând să-și încetinească rata de scădere până în 2050.

În acest moment, hidrogenul produs în toată lumea este “gri”, cu ajutorul gazelor naturale. Excluzând prețul emisiilor de carbon, hidrogenul “gri” este ieftin (1 sau 2 euro pe kilogram), dar împiedică atingerea țintelor de sustenabilitate a mediului.

Deși este o soluție mai bună pe termen lung, dezvoltarea de hidrogen verde costă în prezent între 3 și 8 euro pe kilogram și va ajunge la nivelul celui gri abia în 2050, potrivit estimărilor PwC.

Cele mai atractive piețe de producție pentru hidrogenul verde sunt cele cu resurse regenerabile din abundență și cu costuri reduse, precum părți din Orientul Mijlociu, Africa, Rusia, SUA și Australia, unde costul de producție este în prezent de 3 și 5 euro/kg și va ajunge la 1-1,25 euro până în 2050.

În Uniunea Europeană, cantitatea de hidrogen utilizată este limitată și produsă în mare parte din combustibili fosili, astfel că miza ar fi obținerea hidrogenului verde din surse regenerabile. Totuși, resursele regenerabile sunt limitate în mare parte a statelor europene, iar costurile de producție se vor menține la un nivel mai ridicat decât în alte regiuni, în medie de 2 euro pe kilogram în 2050, ceea ce ar putea transforma UE într-un importator de hidrogen verde. În prezent, în Europa, costurile pot ajunge până la 8 euro/ kg.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE), investițiile cumulate în hidrogen din surse regenerabile în Europa ar putea ajunge la 180-470 de miliarde de euro până în 2050 și la aproximativ 3-18 miliarde de euro pentru hidrogenul bazat pe combustibili fosili cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Analiștii CE estimează că hidrogenul din surse regenerabile ar putea satisface 24% din cererea mondială de energie până în 2050.

Unde se găsește România în această ecuație?

România susține obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, iar acest lucru va însemna o transformare economică profundă și a sectorului energetic.

În ceea ce privește producția de hidrogen, în România, investițiile în acest sector sunt abia la stadiul de intenție, mai multe companii anunțând planuri în acest sens.

Un prim pas în această direcție a fost realizat și de Guvernul României, care a propus în varianta finală a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțarea unor proiecte pentru dezvoltarea energiei regenerabile și a infrastructurii de gaz cu hidrogen în valoare de peste 1,6 miliarde de euro. Astfel, mai multe companii importante din sectorul energetic ar urma să dezvolte în perioada 2021-2024 proiecte pentru producerea de hidrogen verde în valoare de 713 de milioane de euro.

În ceea ce privește costurile de producție, raportul realizat de PwC estimează că România ar putea produce în prezent energie regenerabilă din electroliza hidrogenului la un cost de 6,50 – 6,75 euro pe kilogram, unul dintre cele mai mari la nivel mondial.

Pe măsura dezvoltării de capacități de producție în acest sector, costul s-ar putea reduce până la 3,75 de euro pe kilogram până în 2030 și până la 1,75 – 2 euro pe kilogram până în 2050.