Analiză | Războiul lui Putin, finanțat ”pe după cireș”, pune economia țării în pericol existențial
Cheltuielile reale pe care Rusia le face cu războiul său împotriva Ucrainei sunt mai mari de două ori față de bugetul oficial al Ministerului Apărării, situație posibilă din cauza unui sistem de finanțare ”din umbră”, care utilizează credite preferențiale acordate companiilor din industria apărării, potrivit unei analize realizate de analistul american Craig Kennedy, fost expert al Morgan Stanley și Bank of America, citat de portalul independent rusesc Vajnîie Istorii (”Povești Importante”).
Kremlinul a creat un sistem paralel, din umbră, pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei prin împrumuturi preferențiale acordate companiilor din industria de apărare, decizie luată de președintele Vladimir Putin printr-un decret semnat imediat după invadarea Ucrainei, pe 25 februarie 2022.
Acest lucru a făcut ca împrumuturile companiilor rusești să crească brusc cu 71%, până la 415 miliarde de dolari, adică 19,4% din PIB-ul țării, până la jumătatea anului 2022, potrivit calculelor făcute de Craig Kennedy, pe baza datelor oficiale ale instituțiilor de stat rusești.
Suma reprezintă mai mult decât veniturile totale din petrol și gaze și decât cheltuielile bugetare oficiale pentru apărare realizate între toamna anului 2022 și cea a anului 2024.
Din totalul sumei acordate companiilor, până la 250 de miliarde de dolari au fost destinate finanțării companiilor producătoare din industria rusească de război, adesea acestea aflându-se în insolvență.
În acest fel, creșterea împrumuturilor preferențiale printr-o măsură strict administrativă luată de către Kremlin creat falsa impresie că guvernul rus reușește să se descurce cu brio și să poată satisface nevoile bugetului de război. Cu toate acestea, apreciază Kennedy, această schemă paralelă a devenit principalul factor inflaționist și care induce creșterea ratelor dobânzilor la peste 21% începând cu a doua jumătate a anului 2024.
De altfel, chiar și Banca Centrală a Rusiei consideră că astfel de împrumuturi preferențiale sunt o amenințare la adresa stabilității economice a țării.
Potrivit oficialilor Băncii Centrale, costurile ridicate ale îndatorării creează riscuri de supraîndatorare a marilor companii, inclusiv Gazprom, care s-au împrumutat cu dobânzi de 22% și chiar și mai mult, pentru a-și acoperi pierderile cauzate de scăderea puternică a exporturilor către piețele europene.
Kennedy anticipează că Guvernul de la Moscova va trebui cât de curând să își asume responsabilitatea de a salva de la colaps companiile îndatorate, operațiune care ar putea costa în total până la jumătate din întregul buget al țării. Într-o atare situație, devine clar că Kremlinul nu ar mai putea finanța războiul, decât dacă Occidentul va relaxa sancțiunile impuse împotriva Moscovei.
Analistul american mai notează că Rusia de astăzi, la fel ca URSS-ul înaintea destrămării sale, face orice pentru a ascunde starea reală a finanțării complexului militar-industrial, pentru a putea să se prezinte la eventuale negocieri dintr-o postură de forță.
De această dată, cu cât Kremlinul amână mai mult încetarea focului în Ucraina, cu atât este mai probabil ca o criză a creditelor să lovească economia țării din plin, iar singura cale de ieșire din impas, de dragul continuării războiului, este aceea de a căuta ridicarea sancțiunilor prin negocieri.
Pentru autorul analizei, devine astfel clar că autoritățile ucrainene nu vor putea să accepte, în niciun caz, relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei drept condiție pentru încetarea focului, insistând în discuții asupra faptului că resursele occidentale sunt net superioare celor ale Rusiei, pe câmpul de luptă și în afara acestuia. Kennedy consideră că ridicarea unora dintre sancțiunile împotriva Rusiei va fi acceptabilă pentru Kiev numai și numai dacă aceasta este prezentată drept condiție pentru o încheiere completă a ostilităților, urmată de plata de despăgubiri de război.









