Eurostat: Populația UE va scădea și va îmbătrâni dramatic până în 2100. Câți români vor mai rămâne?
Populația Uniunii Europene (în formatul de extindere actual, EU27) va scădea cu 6% între 1 ianuarie 2022 și 1 ianuarie 2100, ceea ce va însemna o reducere a populației cu 27,3 milioane de persoane, conform celor mai recente proiecții demografice publicate de Biroul European de Statistică – Eurostat. România ar putea fi una dintre țările care vor suferi printre cele mai mari contracții ale numărului de locuitori.
După o scădere în 2020 și 2021 din cauza impactului pandemiei COVID-19, populația UE a început să se redreseze în cursul anului 2022, notează Eurostat.
Ca urmare a afluxului masiv de refugiați din Ucraina în UE după invadarea Ucrainei de către Rusia, se estimează că populația a ajuns la 451 de milioane de persoane la 1 ianuarie 2023. În plus, se estimează că populația UE va atinge un vârf de 453 de milioane de persoane în 2026, înainte de a scădea la un nivel estimat de 420 de milioane de persoane în 2100.
Informații fac parte din proiecțiile demografice publicate de Eurostat, pe baza ipotezelor de convergență parțială a modelelor de fertilitate, mortalitate și migrație ale țărilor UE.
Datele estimative arată că proporția copiilor și a tinerilor (cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani) în totalul populației va scădea de la 20%, la începutul anului 2022, până la 18% până în 2100.
În mod similar, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă de muncă (cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) în populația totală a UE va scădea de la 59%, în 2022, la 50% în 2100.
În schimb, se preconizează că ponderea grupurilor de vârstă mai înaintată (65 de ani sau mai mult) în populația totală a UE va crește.
Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani va crește cu 2 puncte procentuale (pp), de la 15% la începutul anului 2022. la 17 % în 2100, în timp ce ponderea persoanelor cu vârste de 80 de ani sau mai mult va fi mai mult decât dublă, de la 6 % la 15 %.

Evoluția grupelor populaționale majore în funcție de vârstă între anii 2000 și 2100. Sursa: Eurostat.
În 2022, piramida demografică a UE prezintă deja forma asociată cu speranța lungă de viață, cu ratele scăzute de mortalitate și cu ratele scăzute de natalitate: cele mai mari ponderi ale populației sunt reprezentate de persoanele de peste 50 de ani aflate în vârstă de muncă, în timp ce ponderea tinerilor sub 20 de ani este sensibil mai mică.
Cele două piramide ale populației suprapuse (2022 vs. 2100) arată limpede evoluția către o societate în scădere populațională și în proces accelerat de îmbătrânire: scăderile ponderilor grupelor de vârstă asociate copiilor și tinerilor sub 20 de ani și a celor aflați la vârsta de muncă sunt doar parțial compensate de creșterile ponderii celor cu vârsta de 65 sau mai mult.
Spre deosebire de piramida aferentă anului 2022, cea pentru 2100 nu începe să se contracte după vârsta de 55 de ani, ci rămâne relativ stabilă până în jur de 85 de ani.
În vârful piramidei proiectate pentru anul 2100, grupa de vârstă de 100 de ani sau mai mult devine mai largă, femeile în vârstă de 100 de ani sau mai mult fiind proiectate să reprezinte 0,3% din populația totală în 2100 față de 0,02% în 2022.
Situația din România – populația va scădea cu un sfert față de acum
Pentru 12 state membre ale UE, Eurostat estimează că dimensiunea populaţiei va fi mai mare în 2100 comparativ cu 2022, migraţia netă fiind principalul factor care contribuie la creşterea populaţiei.
O analiză mai atentă relevă faptul că în 2100 statele membre ale UE cu cea mai mare populaţie – presupunând că nu există modificări în calitatea de membru al UE – vor fi Germania (84,11 milioane de locuitori), Franţa (68,04 milioane), Italia (50,19 milioane), Spania (45,12 milioane) şi Polonia (29,51 milioane), acelaşi clasament ca în 2022.
Biroul European de Statistică estimează că populaţia va creşte cu peste 10% în cinci ţări: Luxemburg (cu o creștere cu 54,52%) Malta (cu 45,71%), Suedia (cu 27,04%), Irlanda (cu 16,04%) și Cipru (cu 11,39%).
La polul opus, în șapte state membre populația va scădea cu peste 20%, printre acestea numărându-se și România (a șasea scădere prognozată dintre toate statele membre): Letonia (cu o scădere cu 37,85%), Lituania (cu 36,72%), Grecia (cu 30,38%), Croația (cu 26,92%), Bulgaria (cu 25,83%), România (cu 23,28%) și Polonia (cu 21,61%).











