Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 1,25% pe an

Banca Naţională a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat al BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 12 mai 2021, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, transmite sursa citată.

Dobânda de politică monetară este păstrată la 1,25% pe an din luna ianuarie a acestui an, când Consiliul de Administraţie al BNR a decis vineri reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puţin decât s-a anticipat – la 3,05%, de la 3,16% în februarie – în condiţiile în care descreşterile de dinamică înregistrate de componentele LFO şi produse din tutun, alături de cea a inflaţiei de bază, au fost în bună măsură compensate, ca impact, de majorarea peste aşteptări a variaţiei preţului combustibililor.

Faţă de luna decembrie 2020, când a coborât la 2,06%, rata anuală a inflaţiei a crescut însă considerabil la finele trimestrului I 2021, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici şi ca efect al scumpirii combustibililor pe fondul majorării cotaţiei petrolului, doar parţial contrabalansate de influenţele dezinflaţioniste venite de pe segmentele LFO şi produse din tutun, precum şi din decelerarea inflaţiei de bază.

Potrivit BNR, conform aşteptărilor, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să descrească în trimestrul I 2021, coborând la 2,8% în luna martie 2021, de la 3,3% în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, cărora li s-au alăturat influenţele modeste ale deficitului de cerere agregată şi ale temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro.

Dinamica acestei componente continuă însă să fie marcată de presiuni inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând, totodată, tendinţa ascendentă a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi influenţe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar şi din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna martie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6%, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a redus la 2,1%, de la 2,3% în luna decembrie 2020.

Noile date statistice reconfirmă creşterea cu 4,8% a economiei în trimestrul IV 2020 şi reducerea la -1,4% a declinului acesteia în termeni anuali, de la -5,6% în trimestrul III, implicând resorbirea considerabilă a deficitul de cerere agregată la finele anului trecut, subliniază sursa citată.

Banca centrală menţionează că redresarea activităţii economice s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de contribuţia majoritară a variaţiei stocurilor, un mic aport la impulsionarea absorbţiei interne a fost adus de consumul administraţiei publice. Influenţa pozitivă a formării brute de capital fix a scăzut însă faţă de trimestrul III, chiar dacă variaţia sa anuală s-a mărit uşor, pe fondul dinamizării puternice a construcţiilor noi, inclusiv cu aportul investiţiilor publice şi al programelor guvernamentale. În acelaşi timp, dinamica anuală negativă a consumului privat a crescut marginal, în condiţiile reaccentuării contracţiei cumpărărilor populaţiei – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei, contrabalansată totuşi în mare măsură, ca impact, de creşterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

În schimb, exportul net şi-a mărit aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creşterii relativ mai pronunţate a importurilor de bunuri şi servicii, ce a antrenat şi o reamplificare a deficitului balanţei comerciale în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, dar şi ca urmare accentuării deteriorării balanţei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent şi-a mărit substanţial avansul în termeni anuali, în pofida creşterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Potrivit celor mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată, redresarea economiei a continuat în trimestrul I 2021, dar într-un ritm mult încetinit, şi în contextul unor evoluţii mixte în structura cererii agregate şi la nivel sectorial. Astfel, comerţul cu amănuntul şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali în trimestrul I, iar vânzările auto-moto au revenit consistent în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală în intervalul ianuarie-februarie; totodată, serviciile prestate populaţiei şi-au cvasi-înjumătăţit contracţia în termeni anuali, în contextul relaxării, cel puţin temporare, a unor restricţii vizând sectorul HoReCa.

În acelaşi interval, s-au consemnat însă şi reintrarea/readâncirea uşoară în teritoriul negativ a dinamicii anuale a construcţiilor şi a celei a producţiei industriale, alături de scăderea variaţiei pozitive a comenzilor noi în industria prelucrătoare, precum şi prelungirea contracţiei în termeni anuali a investiţiilor străine directe nete, deşi, exclusiv pe seama creditelor intra-grup. În acelaşi timp, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat creşterea în termeni anuali, pe fondul reamplificării mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor.

La rândul său, deficitul de cont curent şi-a accentuat puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării consistente a balanţei veniturilor primare, dar mai ales a celei a veniturilor secundare.

Pe piaţa financiară, cotaţiile relevante ale segmentului monetar interbancar şi-au corectat în bună măsură în luna aprilie creşterea înregistrată la mijlocul trimestrului precedent. Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, ajustări descendente semnificative în aprilie, rămânând totuşi vizibil deasupra valorilor foarte scăzute din perspectivă istorică atinse anterior amplificării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul februarie – martie 2021, ori s au consolidat la valorile joase atinse anterior. Totodată, după ajustarea ascendentă din luna martie, cursul de schimb leu/euro a mai crescut lent în prima parte a lunii aprilie, pentru ca apoi să tindă să se stabilizeze pe noul palier (inclusiv pe fondul diferenţialului ratelor dobânzilor).

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reluat ascensiunea în luna februarie 2021, iar în martie a crescut la 6,6% – în condiţiile majorării la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă naţională -, media sa trimestrială mărindu-se astfel la 5,7%, de la 4,7% în trimestrul IV 2020. Componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, urcând în martie pe palierul de două cifre, respectiv la 11,3%, de la 8,8% în ianuarie 2021, în contextul redresării activităţii economice şi al trendului descendent al ratelor dobânzilor, precum şi pe fondul programelor guvernamentale, al căror aport la fluxul consistent de credite din ultimele două luni a fost însă marginal. Ponderea creditului în lei în total s-a mărit astfel în martie la 70,1% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Deciziile CA al BNR vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare, se mai arată în comunicat.

BNR menţionează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Conform calendarului, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 iulie 2021.