Închide

Băncile românești nu știu de criză: profiturile sectorului bancar au crescut cu 4% în T1 2022

Avatar
coins, currency, investment

Fotografie de stevepb pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Sectorul bancar românesc a înregistrat, în primul trimestru al anului 2022, un profit net de 2 miliarde lei, cu 4% mai ridicat decât aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cota de piață cumulată a băncilor care înregistrează rezultate financiare negative este de sub 1%, arată datele furnizate de Banca Națională a României (BNR), în Raportul asupra Stabilității Financiare.

Anul trecut, 26 de bănci au înregistrat un profit în valoare cumulată de 8.317,6 milioane de lei, iar 8 bănci au înregistrat o pierdere în valoare cumulată de 150,2 milioane de lei, potrivit situațiilor financiar-contabile aferente datei de 31.12.2021 raportate de cele 34 de instituții de credit și citate de BNR.

Conform raportului citat, rezultatul financiar net consistent de la finalul anului 2021 (8,2 miliarde lei) a fost generat atât ca urmare a îmbunătățirii rezultatelor operaționale pe seama expansiunii bilanțiere, cât și în urma poziționării cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi așteptate din creditare la un nivel relativ scăzut (1,3 miliarde lei), după constituirea acestora într-un volum mai ridicat în anul 2020 (3,8 miliarde lei), pe seama izbucnirii pandemiei și al încorporării unor perspective macroeconomice negative.

Față de anul 2020, indicatorii de profitabilitate s-au îmbunătățit: rentabilitatea economică (ROA) a crescut cu 0,4 puncte procentuale, până la 1,4 la sută, iar rentabilitatea financiară (ROE) a crescut cu 4,6 puncte procentuale, până la 13,3 la sută. Dinamica profitabilității la nivel european arată că aproximativ 23% dintre instituțiile de credit prezente în eșantionul ABE au un nivel al ROE la finalul anului 2021 de peste 10%.

În România, aproximativ 30% din bănci înregistrează un ROE de peste 10% și cumulează aproximativ 91% din rezultatul financiar al întregului sector, fapt ce subliniază menținerea polarizării profitabilității, o vulnerabilitate recurentă care poate fi potențată de tensiunile geopolitice actuale.

Potrivit Raportului BNR asupra stabilității financiare, sectorul bancar românesc prezintă o bună poziționare prudențială și financiară, comparabilă sau mai bună decât valorile europene:

  • rata solvabilității s-a menținut ridicată (23,3%, decembrie 2021), valoare ce s-a ajustat până la 21,4% în luna martie 2022, în principal ca urmare a marcării negative la piață a instrumentelor financiare măsurate la valoarea justă ca urmare a deplasării ascendente a curbei randamentelor în lei și euro,
  • indicatorii de lichiditate au avut niveluri confortabile (LCR 212%, și NSFR 174%, martie 2022), în baza proporției ridicate de active lichide,
  • calitatea activelor s-a ameliorat, cu o diminuare a ratei creditelor neperformante (la 3,3% în martie 2022, față de 3,8% în decembrie 2020) și o creștere a gradului de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (la 67,2% în martie 2022, față de 63% în decembrie 2020),
  • profitabilitatea s-a îmbunătățit semnificativ, atingând un nivel al profitului net de 8,2 miliarde lei, decembrie 2021 (echivalent cu indicatori ROE de 13,3% și ROA de 1,4%), cu evoluții pozitive și în primul trimestru al anului 2022.

Principalele provocări la adresa sectorului bancar sunt:

  • o posibilă intensificare a riscului de credit în contextul unor șocuri negative asupra economiei, dar și al creșterii ratelor de dobândă în urma presiunilor inflaționiste; această vulnerabilitate ar putea fi suplimentată de introducerea de noi moratorii, cu potențiale efecte asupra indicatorilor de calitate a activelor și de solvabilitate, în funcție de tratamentul contabil,
  • o posibilă materializare a riscului de rată a dobânzii, pe fondul deținerilor importante de instrumente de datorie cu venit fix (cu precădere, titluri de stat) și al nepotrivirii dintre durata activelor și pasivelor senzitive la rata dobânzii,
  • o posibilă amplificare a riscului cibernetic la adresa instituțiilor financiare, inclusiv ca urmare a conflictului de la granițe, existând o monitorizare atentă a acestui tip de incidente atât la nivel național, cât și european.

Veniturile nete din dobânzi și-au păstrat poziția dominantă în veniturile operaționale (65,9%, decembrie 2021, respectiv 68,1% în primul trimestru din 2022).

Marja netă de dobândă a cunoscut, însă, o ajustare descendentă mai rapidă în România în perioada pandemiei COVID-19, coborând pentru prima dată sub nivelul de 3%. Această evoluție a fost determinată în principal de creșterea mai rapidă a activelor purtătoare de dobândă (+13%), comparativ cu veniturile din dobânzi aferente (+3,3%). Totuși, reintrarea pe creștere a ratelor de dobândă va putea conduce la revenirea marjei nete de dobândă la niveluri de peste 3%.

Optimizarea activității bancare și creșterea activității digitale au continuat, astfel că numărul de unități bancare și de angajați a scăzut în cursul anului 2021 (-4,1%, respectiv -1,9%), cât și în primele trei luni ale anului curent (-2,9%, respectiv -1,3%).

Creșterea anuală a cheltuielilor de exploatare (+5,8%, decembrie 2021) reflectă, în general, intensificarea investițiilor în transformarea digitală.

O vulnerabilitate recurentă a sectorului bancar național este poziționarea eficienței operaționale, determinată prin indicatorul cost/venit, în intervalul cu risc mediu conform limitelor prudențiale ale ABE (50-60%), dar sub nivelul median al UE.

În comparație europeană pe un orizont de timp mai îndelungat (anii 2014-2020), se observă poziționarea mai bună din perspectiva veniturilor specifice a sectorului bancar autohton față de nivelul median înregistrat la nivel european. Astfel, ponderea veniturilor nete din dobânzi în activele medii se ridica la circa 3 la sută din active în România (față de 1,7% la nivel european), avantajul fiind mai redus în cazul veniturilor nete din comisioane (cu 0,9%, față de 0,7% la nivel european). În contrast, cheltuielile cu personalul (-1,2% în România față de -0,8% la nivel european) și alte cheltuieli administrative (-1,4% în România față de -0,6% la nivel european) relevă spațiu de îmbunătățire din această perspectivă.

În plus, indicatorii de profitabilitate ai filialelor și sucursalelor locale relevă o performanță relativ superioară față de cea a medianei zonei central-est europene, dar determinanții marjelor nete de dobândă au o serie de specificități proprii regiunii

Sectorul bancar românesc este format în prezent din 34 de bănci, din care 26 instituții de credit persoane juridice locale sau străine și opt sucursale ale unor bănci străine, arată BNR.

scroll to top