Borrell: Pentru viitoarele crize, UE ar trebui să-și dezvolte capacități militare independente

Căderea capitalei afgane Kabul în mâinile talibanilor și efortul internațional de evacuare a cetățenilor europeni, desfășurat într-un haos greu de gestionat, arată că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități militare, independente de Statele Unite, susține Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, într-un interviu acordat agenției de presă France Presse, citat de Euractiv.com.

Borrell a afirmat că statele europene vor încerca din toate puterile să își evacueze cetățenii, alături de aliați și colaboratori cu cetățenie afgană, înainte ca Statele Unite să își încheie operațiunile de pe aeroportul din Kabul, o țintă optimistă fiind data de 31 august.

Mai mulți aliați ai SUA au cerut Washingtonului să amâne părăsirea și abandonarea operațiunilor de securitate de pe aeroportul din Kabul, așa cum a confirmat vineri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, întrucât fără protecția celor 6.000 de soldați americani desfășurați în zona aeroportului, statele europene ar putea fi obligate să își oprească operațiunile de evacuare.

Prăbușirea fulgerătoare a guvernului afgan sprijinit de Occident, scenele haotice de pe aeroport și temerile că o nouă generație de refugiați afgani ar putea încerca să se îndrepte spre Europa au reînviat discuțiile la nivel european despre dezvoltarea de mijloace proprii ale UE pentru ca Uniunea să fie capabilă să acționeze singură, în situații viitoare asemănătoare.

Personalul afgan al misiunii diplomatice a UE la Kabul numără 400 de persoane, cu tot cu membrii familiilor acestora, aceștia fiind eligibili să emigreze în Europa, însă până acum doar 150 au reușit să plece din Afganistan, deși unele dintre avioanele militare ale UE destinate acestor transporturi zboară pe jumătate goale.

O treime din pasagerii unui zbor care a sosit în Spania sâmbătă erau americani, a declarat Borrell în interviul citat.

”Problema este accesul la aeroport. Controalele și măsurile de securitate ale SUA sunt extrem de stricte”, împiedicând trecerea personalului de origine afgană. Borrell a mai adăugat că Bruxelles-ul a cerut Washington-ului să arate ”mai multă flexibilitate” în privința personalului afgan eligibil la evacuare.

Factorii de decizie de la nivelul Uniunii Europene se tem că criza afgană nu va fi singura care ar putea crea probleme de acest gen, iar viitoarele crize – care ar putea apărea în Irak sau în regiunea Sahel din Africa de Vest – ar putea necesita misiuni militare similare, pentru asigurarea securității cetățenilor europeni și pentru apărarea intereselor europene, poate fără sprijinul SUA.

Europa și-ar dori mai multă autonomie strategică

”Regret profund felul în care au mers lucrurile, dar nimeni nu a cerut opinia europenilor în privința crizei afgane. Unele țări o să trebuiască să-și pună întrebări în legătură cu un aliat american care, așa cum a spus Joe Biden, nu vrea să lupte pentru războaiele altora. Europenii nu au de ales. Trebuie să ne organizăm în așa fel încât să fim pregătiți pentru a face față acestei lumi, așa cum este ea, nu așa cum am visa-o noi”, a mai spus Borrell.

Uniunea Europeană dezvoltă deja așa-numita nouă ”busolă strategică”, un cadru de referință care să le ofere celor 27 de state membre, care acționează împreună, ca un tot unitar, mai multă forță diplomatică și militară, în vederea obținerii unei ”autonomii strategice”, așa cum se exprima președintele francez Emmanuel Macron.

Și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a exprimat în același sens sâmbătă, într-o postare pe Twitter:

”Situația din Afganistan nu este o poveste de succes pentru comunitatea internațională. Trebuie să analizăm modul în care UE poate desfășura în continuare capacități și poate influența pozitiv relațiile internaționale, pentru a-și apăra interesele. Autonomia strategică a UE rămâne în fruntea agendei noastre”, susținea Michel.

În interpretarea lui Josep Borrell, această autonomie strategică trebuie să se traducă prin existența unei forțe de reacție militară comună.

”Vom propune să oferim Uniunii o forță dislocabilă de 50.000 de oameni, capabilă să acționeze în circumstanțe precum cele din Afganistan. În septembrie, voi vizita Irakul, Tunisia și Libia. Următoarele crize vor fi, probabil, în Irak și Sahel. Europa răspunde doar în situații de criză, iar desfășurarea lucrurilor în Afganistan ne-ar putea trezi. A venit momentul să îi oferim Europei o forță militară capabilă de luptă, în caz de nevoie”, a încheiat Borrell.