BREAKING România scapă de „junk” pentru moment. S&P ar menține ratingul, dar vine cu avertismente

România ar urma să treacă fără retrogradare unul dintre cele mai importante teste financiare ale toamnei. S&P Global Ratings ar urma să mențină ratingul suveran al țării la nivelul actual, BBB-/A-3. Decizia oficială este așteptată vineri, 2 octombrie, dar, pe surse, aceasta ar fi încă favorabilă României. Analiștii de rating nu pot ignora eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele publice și ne mai acordă un vot în alb pentru maxim 6 luni însă.

Menținerea calificativului ar permite României să rămână în categoria recomandată investițiilor, însă nu ar elimina avertismentele. Potrivit informațiilor apărute înaintea verdictului, raportul S&P ar urma să insiste asupra deficitului bugetar, disciplinei cheltuielilor publice, reformelor, stabilității politice și capacității viitorului Guvern de a pregăti un buget credibil pentru 2027.

S&P acordă în prezent României ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor. O reducere cu o singură treaptă a calificativului pe termen lung ar coborî evaluarea S&P în categoria speculativă.

Ultima decizie oficială S&P, din 3 aprilie 2026, a păstrat ratingul la BBB-/A-3 și perspectiva negativă. Agenția a explicat atunci că principalul risc îl reprezintă capacitatea României de a menține reducerea deficitului bugetar în următorii ani.

Raportul oficial S&P poate fi consultat aici: S&P Global Ratings – evaluarea României din 3 aprilie 2026

S&P preciza că ratingul ar putea fi redus dacă traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la estimări, dacă măsurile bugetare sunt insuficiente sau dacă o creștere economică foarte slabă împiedică reducerea deficitului. Întârzierile în atragerea fondurilor europene reprezintă un alt factor de risc.

În analiza din aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar urma să scadă de la 7,7% din PIB în 2025 la aproximativ 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Pentru economia României, agenția anticipa o creștere foarte redusă, de aproximativ 0,25% în 2026.

Cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene merg într-o direcție apropiată. Executivul european estima în mai un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027, precum și o creștere economică de numai 0,1% în acest an. Datoria publică este estimată să urce la 61,6% din PIB în 2026 și la aproximativ 63,4% în 2027.

Prognoza completă poate fi consultată aici: Comisia Europeană – prognoza economică pentru România

România se află în continuare în procedura europeană de deficit excesiv. Comisia Europeană a apreciat în primăvara lui 2026 că au fost luate măsuri eficiente pentru corectarea situației, astfel încât nu erau necesari atunci pași suplimentari în cadrul procedurii.

Documentele oficiale privind procedura pot fi consultate aici: Comisia Europeană – procedura de deficit excesiv pentru România.

Miza evaluării S&P s-a mutat spre bugetul pentru 2027

B1 TV a arătat încă din 24 septembrie că situația fiscală pentru 2026 se prezintă ceva mai bine decât scenariul analizat de S&P în primăvară, însă adevăratul test al agenției este dacă România poate continua corecția și anul viitor.

Problema centrală devine astfel credibilitatea bugetului pentru 2027 și existența unui Executiv capabil să aplice măsurile necesare reducerii deficitului.

Presiunea nu vine doar de la S&P

România se află sub supravegherea atentă a tuturor celor trei mari agenții internaționale de rating.

Fitch a transmis în septembrie că România mai are nevoie de consolidare fiscală și de un buget credibil pentru anul viitor, într-un context în care prelungirea instabilității politice poate complica aplicarea măsurilor bugetare.

Și Moody’s a menținut România la nivelul Baa3, cu perspectivă negativă, adică tot pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Ce ar putea urma după decizia S&P

Dacă informația privind menținerea calificativului se confirmă pe 2 octombrie, România ar trece încă un test fără să piardă statutul de țară recomandată investițiilor.

Menținerea unei perspective negative ar însemna însă că presiunea nu dispare. În evaluarea din aprilie, S&P arăta că perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă deficitele fiscal și extern se reduc substanțial și dacă economia revine la un ritm mai solid de creștere.

Prin urmare, verdictul de vineri va conta nu doar prin calificativul propriu-zis, ci și prin perspectiva acordată României și prin condițiile pe care S&P le va asocia menținerii țării în categoria „investment grade”.