Bulgaria a reușit. România a ratat trenul din cauza guvernului Ponta. Mai putem adera la euro?

Timp de citire: 4 minute

Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, în ciuda opoziţiei a jumătate din electoratul său, astfel încât au rămas doar câteva ţări din Uniunea Europeană, care are 27 de membri, care nu au adoptat încă moneda unică europeană, relatează Reuters.

Deşi sprijinul public pentru euro este ridicat în unele dintre ţările rămase, inclusiv Ungaria, partidele eurosceptice din coaliţiile de guvernare şi din parlamente vor împiedica probabil extinderea zonei monetare în viitorul previzibil.

Reuters prezintă situaţia ţărilor rămase în afara zonei euro:

UNGARIA

72% din populaţia maghiară susţine adoptarea euro, potrivit unui sondaj realizat în octombrie-noiembrie de Eurobarometru pentru Comisia Europeană. Acesta este cel mai ridicat nivel de susţinere dintre ţările UE rămase în afara euro, în ciuda euroscepticismului prim-ministrului Viktor Orban.

Liderul opoziţiei, Peter Magyar, a declarat că va pune ţara pe calea adoptării euro dacă partidul său de centru-dreapta va câştiga alegerile de anul viitor.

Cu toate acestea, dintre ţările din afara zonei euro, Ungaria are cea mai mare datorie din UE ca procent din producţia economică, în timp ce reducerile deficitului de după pandemia de COVID-19 au stagnat pe fondul cheltuielilor electorale masive ale lui Orban.

Chiar dacă îndeplineşte toate criteriile de aderare, intrarea în zona euro nu va fi posibilă fără o majoritate parlamentară, deoarece Orban, care se opune unei integrări mai profunde cu UE, a consacrat forintul ca monedă naţională a Ungariei în Constituţie.

ROMÂNIA

România se luptă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, ceea ce înseamnă că ar putea dura câţiva ani până când îşi va stabiliza finanţele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare la zona euro.

Sprijinul public pentru euro este de 59%, potrivit sondajului Eurobarometru.

Cu toate acestea, în contextul inflaţiei ridicate, al măsurilor de austeritate şi al ascensiunii extremei drepte în perspectiva alegerilor din 2028, subiectul a dispărut din discuţiile publice, notează Reuters.

România mai îndeplinește încă procentul datoriei publice din PIB (nu mai mare de 60%, conform Tratatului de la Maastricht), dar și acesta pare a fi depășit curând.

“Bulgaria intră în zona euro. Noi, rămânem în afara ei, ne uităm de pe margine și chibițăm prostește.

Acum câțiva ani îndeplineam criteriile de convergență nominală. Mai exact, în anii 2014-2015, cel mai bine îndeplineam aceste criterii în 2015. Ca urmare a unor ajustări fiscale majore produse în anii de dinainte, ca răspuns la criza severă din 2010 și 2011.

Atunci îndeplineam cele 4 criterii de convergență nominală pentru a fi admiși în ERM 2 pentru 2 ani și pentru a trece la Zona Euro în 2017.

Pe vremea aceea, era prim-ministru nimeni altul decât Victor Ponta, într-o guvernare de coaliție formată din PSD, UNPR și PC. În loc să folosească această fereastră de oportunitate, gașca asta a trecut la distrugerea echilibrului fiscal-bugetar câștigat, parcă speriați de o apropiere și mai mare de Vest, de Uniunea Europeană.

Atât de tare s-au speriat încât, în doi ani, în loc să avem Euro, aveam deficit aproape excesiv și o grămadă de stegulețe roșii ale Uniunii Europene care semnalau derapajul evident de la disciplina fiscal-bugetare a Uniunii Europene.

Ieșirea din acea fereastră de oportunitate echivalează cu un ROEXIT parțial. Am rămas la periferia Uniunii Europene, cu o monedă la îndemâna politicului (direct sau indirect), mult mai inflaționistă ca Euro și folosită pentru a finanța cheltuieli tot mai mari.”, crede profesorul Cristian Păun.

POLONIA

În Polonia, unde sprijinul public pentru euro este de 45%, ministrul finanţelor Andrzej Domanski a declarat că Varşovia nu lucrează la adoptarea monedei unice şi că cea mai mare economie a UE din afara zonei euro este „fericită să aibă propria monedă”.

Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid de opoziţie, Lege şi Justiţie, a declarat că cine ar vrea să introducă euro este „un duşman de moarte al Poloniei”.

REPUBLICA CEHĂ

Sprijinul public ceh pentru euro este de 30%, potrivit sondajului Eurobarometru, iar guvernul nu are în plan să ia măsuri pentru adoptarea monedei unice.

Nivelul datoriei naţionale a Cehiei este încă mult mai scăzut decât în majoritatea ţărilor din zona euro, astfel încât, pentru mulţi, aderarea creşte riscul de a prelua responsabilitatea pentru ţările mai îndatorate.

Prim-ministrul Andrej Babis era pro-euro în calitate de om de afaceri şi politician, la începutul carierei, dar de atunci şi-a orientat partidul către poziţii conservatoare naţionaliste şi eurosceptice.

Acum propune consacrarea coroanei cehe în Constituţie.

SUEDIA

Doar un singur partid mic susţine în mod deschis aderarea la zona euro, în timp ce populiştii din Partidul Democrat al Suediei – al doilea grup ca mărime din parlament, al cărui sprijin este crucial pentru guvernul minoritar de dreapta – se opun, ceea ce înseamnă că orice dezbatere privind aderarea va rămâne probabil la nivel academic.

Suedia a aderat la UE în 1995, dar un referendum din 2003 a respins adoptarea euro cu o majoritate de 56% faţă de 42%.

Sprijinul public pentru euro este de 39%, potrivit sondajului Eurobarometru, opoziţia faţă de adoptarea monedei unice scăzând de la peste 80% în urma crizei datoriilor din zona euro din 2012-2013.

DANEMARCA

Danemarca, care a aderat la UE în 1973, este singurul membru al blocului care a optat pentru neadoptarea monedei euro, ceea ce înseamnă că are dreptul de a rămâne în afara zonei monetare chiar şi atunci când toate criteriile de aderare sunt îndeplinite. Sprijinul public pentru adoptarea monedei euro este de 33%.