C.E. prezintă o propunere de reducere cu 30% a deșeurilor alimentare din UE, până în 2030

Comisia Europeană a propus obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a reduce risipa de alimente până în 2030, inclusiv o reducere de 30% pentru gospodării, restaurante și comerțul cu amănuntul, însă organizațiile și legislatorii avertizează că aceste obiective nu corespund ambiției internaționale de a reduce la jumătate risipa de alimente, potrivit Euractiv.

Miercuri (5 iulie), Comisia Europeană a dezvăluit unul dintre cele mai așteptate pachete de către părțile interesate din sectorul agroalimentar, care se referă la “utilizarea durabilă a resurselor naturale esențiale”, cum ar fi solul și materialele de reproducere a plantelor.

Pachetul – care a fost amânat cu o lună – include propuneri de reducere a risipei alimentare, ca parte a unei revizuiri a Directivei-cadru a UE privind deșeurile, în vigoare din 2008.

Conform schemei propuse de executivul UE, statele membre vor fi obligate din punct de vedere juridic să reducă risipa alimentară globală în magazine, restaurante și gospodării cu 30% pe cap de locuitor până la sfârșitul anului 2030, pe baza cifrelor din 2020.

În plus, va fi instituit un obiectiv obligatoriu de reducere cu 10% pentru a aborda problema risipei alimentare în timpul procesării și fabricării alimentelor.

Statele membre vor putea alege “măsurile cele mai potrivite” pentru a atinge aceste obiective, a explicat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în timpul prezentării propunerii.

“Punem multă presiune asupra terenurilor, folosind pesticide, apă și îngrășăminte pentru a produce aceste alimente”, a spus Timmermans, adăugând că “dacă risipa alimentară ar fi un stat membru, ar fi al cincilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din UE”.

Potrivit cifrelor Comisiei, în fiecare an, în UE se aruncă la gunoi 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce reprezintă o pierdere estimată la 132 de miliarde de euro.

Cea mai mare parte a risipei alimentare este generată în gospodării, în timp ce sectoarele de prelucrare și de producție – activitățile dintre recoltare și vânzarea finală – ocupă locul al doilea.

“Este pur și simplu inacceptabil să risipești alimente la această scară în timp ce peste 30 de milioane de europeni nu își pot permite o masă adecvată o dată la două zile și în timp ce foametea este din nou în creștere la nivel mondial”, a adăugat el.

În ciuda faptului că această propunere este prima de acest gen, părțile interesate se tem în continuare că obiectivele stabilite în cadrul acestei revizuiri nu vor fi suficiente pentru a atinge niveluri sustenabile de deșeuri alimentare.

Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3 al Organizației Națiunilor Unite – pe care UE s-a angajat să îl îndeplinească – prevede ca, “până în 2030, să se reducă la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor și să se reducă pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv pierderile după recoltare”.

Cu toate acestea, propunerea Comisiei stabilește o ambiție mai mică – de la jumătate la o treime.

“Credem că ar trebui să stabilim un obiectiv care să fie cu adevărat la îndemâna majorității statelor membre”, a declarat un oficial UE.

Oficialul a adăugat că “va exista o revizuire în 2027 și sperăm că până atunci vom putea actualiza și mai mult obiectivele pentru a atinge procentul de 50% până în 2030.”

Însă, potrivit grupului de campanie Biroul European de Mediu (EEB), propunerea “nu are suficientă forță pentru a reduce în mod eficient supraproducția și risipa” din sectorul alimentar.

În plus, mai multe organizații au solicitat un obiectiv de 50% “de la fermă la furculiță”, ceea ce înseamnă că doresc să vadă obiective obligatorii și la nivelul fermei.

Orla Butler, membră a campaniei BEE, a declarat că “UE trebuie să stabilească și să atingă obiective cuprinzătoare de reducere a risipei alimentare de 50% pe întregul lanț de aprovizionare, de la fermă la furculiță”.

“Orice altceva mai puțin de atât riscă ca UE să nu-și atingă obiectivele climatice, angajamentele internaționale și cererile cetățenilor”, a adăugat ea.

De asemenea, europarlamentarul ecologist Sarah Wiener a remarcat că trebuie abordate “etapele individuale ale distrugerii alimentelor: în producția primară, transportul, ambalarea, depozitarea, vânzarea cu amănuntul și în frigiderul consumatorului”.

Ea a subliniat, de asemenea, necesitatea de a aborda etichetarea și lipsa de informare a consumatorilor.

“Cei mai mulți oameni încă nu știu că doar pentru că data limită de consum a unui produs a expirat nu înseamnă că acesta este stricat”, a spus ea.

Pe de altă parte, directorul general al grupului din industria alimentară FoodDrinkEurope, Dirk Jacobs, a declarat că “rămâne important să nu se submineze eforturile statelor membre și ale actorilor de-a lungul lanțului valoric alimentar care au luat deja măsuri în vederea reducerii risipei alimentare, folosind o bază de referință din 2015”.

În plus, Jacobs a cerut Comisiei să “colecteze date solide și fiabile privind deșeurile alimentare din statele membre, care să fie reprezentative și comparabile”.