Calamitate economică | Vremea caldă și lipsa zăpezii bagă în faliment stațiunile de schi
Iernile din ce în ce mai blânde și lipsa zăpezii amenință stațiunile de schi din întreaga Europă, punându-le la îndoială chiar supraviețuirea. Unele state europene încearcă să ajute cu subvenții sau cu scutiri de taxe, însă, chiar și așa, multe stațiuni de schi aflate la altitudine mai mică ar putea fi nevoite să se închidă în următorii câțiva ani, arată publicația Euractiv.com.
Până acum, în Europa a înregistrat temperaturi record la începutul acestui an, iar meteorologii atrag atenția, în permanență, că iernile europene devin din ce în ce mai blânde, mai uscate și cu precipitații mai puține.
Este o veste catastrofală pentru stațiunile de schi, din ce în ce mai afectate, întrucât însăși funcționarea lor depinde de căderile de zăpadă sau – în cel mai rău caz – de prezența unor condiții meteorologice care să facă posibilă producerea de zăpadă artificială.
În Italia, operatorii de transport pe cablu au pierdut aproximativ 40% din cifra de afaceri sezonieră în perioada sărbătorilor de iarnă, din cauza lipsei de zăpadă.
”Industria montană este prima care suferă de pe urma perturbărilor care au loc în ce privește vremea. Observăm tot mai des că zăpada cade aleatoriu, precipitațiile sunt, oricum, mai rare, dar mai intense, linia limitei ploaie-zăpadă a coborât tot mai mult, iar ghețarii se topesc”, a declarat un purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Primarilor din Stațiunile Montane din Franța, pentru Euractiv.com.
Parametrul-cheie: linia zăpezii
De-a lungul și de-a latul Europei, există aproximativ 3.900 de stațiuni de schi, cele mai multe situate în Germania, Italia, Franța și Austria. Cele mai amenințate sunt cele de la altitudini mai joase, pentru că linia zăpezii – cea care marchează limita zonei care beneficiază de acoperire permanentă cu zăpadă, pe tot parcursul anului – se deplasează în sus cu aproximativ 150 de metri la fiecare creștere cu 1°C a temperaturii medii anuale.
”Ne confruntăm deja cu ierni tot mai calde, iar situația va escalada dincolo de 2030, ceea ce va deteriora și mai mult condițiile pentru schiat. Până spre sfârșitul secolului, numai stațiunile de schi situate la mare altitudine vor mai fi rezista”, potrivit unei analize a Institutului Slovac pentru Politici de Mediu.
Datele colectate între 1971 și 2019 de la sute de stații meteo instalate în țările alpine arată că stratul de zăpadă scade cu 8,4% în fiecare deceniu, în perioada hibernală, stabilită între noiembrie și mai.
În Austria, durata perioadei cu acoperire de zăpadă a scăzut, în medie, cu 40 de zile din 1961 încoace, iar scăderea este și mai accentuată la altitudini sub 1.500 de metri.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Innsbruck, durata stratului natural de zăpadă ar putea să scadă cu 70% până la finalul acestui secol, la altitudinea de 1.000 de metri, dacă încălzirea climatică nu va fi limitată la 2°C peste nivelul din perioada pre-industrială.
”Calamitate economică”
Dacă stațiunile de schi nu vor putea conta pe stratul natural de zăpadă în timpul iernii, singura opțiune este zăpada tehnică (artificială) – ”un adevărat colac de salvare” – după cum se exprimă Asociația Finlandeză a Zonelor pentru Schi (Suomen Hiihtokeskusyhdistys). Finlandezii spun că, fără aceasta, multe stațiuni de schi nu ar putea supraviețui nici astăzi.
”Calitatea sistemelor tehnice de înzăpezire va juca un rol din ce în ce mai important, dar asta va necesita investiții masive în tehnologie modernă și în rezervoare de fixare a apei, sisteme care rețin apa în natură”, a declarat Martin Koky, director de marketing al stațiunii de schi Klínovec din Cehia, aproape de granița cu Germania.
Fabricarea zăpezii artificiale este, totuși, costisitoare. De parcă nu ar fi fost de ajuns, pentru a le înrăutăți și mai mult situația financiară, stațiunile de schi trebuie să facă față creșterii masive a prețurilor la energie, după ce în ultimele două sezoane anterioare au fost loviți din plin de restricțiile cauzate de pandemie.
Ca atare, nu este de mirare că prețurilor practicate în multe stațiuni de schi au crescut vertiginos în această iarnă.
În unele țări, guvernele au intrat pe fir și încearcă să sprijine, pe cât se poate, sectorul turistic pentru practicarea sporturilor de iarnă.
În Italia, guvernul a alocat 200 de milioane de euro pentru următorii 4 ani, cu care a alimentat un fond pentru modernizarea, creșterea siguranței în exploatare și eventuala dezafectare a teleschiurilor și a instalațiilor de zăpadă din stațiunile italiene.
Însă Asociația italiană a operatorilor de telecabine Federfuni solicită ajutor imediat pentru a trece cu bine de creșterea prețurilor la energie, de exemplu sub forma unor scutiri de taxe.
Un astfel de ajutor a fost aprobat recent în Slovacia, care a redus TVA-ul pentru stațiunile de schi cu 10%.
Pe de altă parte, stațiunile de schi din Franța se plâng că schemele de ajutor guvernamental le-au ocolit cu totul, ceea ce a dus la o ”explozie a facturilor la energie”.
Pe lângă rezolvarea punctuală a crizei energetice actuale, sunt necesare soluții pe termen lung. Martin Koky consideră că unele stațiuni de schi ar putea avea nevoie să se reorienteze parțial și să își aplece atenția și asupra sezonului estival.
”Sper că vom putea purta o discuție pragmatică despre cum să transformăm regiunile montane dependente de turismul de iarnă în destinații atractive pe toată durata anului”, spune el.
În ce privește soarta stațiunii pe care o reprezintă, Koky spune că, dacă Klínovec nu va reuși să facă profit pe timpul verii, nu va reuși să își plătească facturile care vin pe timpul iernii.









