Tancuri în loc de autoturisme. Industria Germaniei se reprofilează și trece la economia de război

• Germania a pierdut supremaţia militară, dar UE i-a oferit oportunitatea de a deveni pu­te­rea economică supremă a Europei.
• Criza energetică produsă de pierderea accesului la gazele ieftine ruseşti, declinul industriei auto în faţa ofensivei chineze şi mai recent războiul co­mercial global pornit de SUA sub conducerea lui Donald Trump au erodat puterea econo­mică a Germaniei.
• Însă noile războaie, noile situaţii de conflict şi reluarea cursei reînarmării îi oferă o nouă şansă la glorie.

După trei ani de recesiune, economia germană a pierdut rolul de locomotivă economică şi motor de creştere al Europei. Dar promisiunea noului cancelar Friedrich Merz că va face „tot ce este posibil“ pentru a proteja ţara şi a-i permite cheltuieli record pen­tru apărare au făcut din Germania motorul de creştere al burselor europene şi al euro.

Planul de cheltuieli, „mare, îndrăzneţ şi neaşteptat“, după cum l-a descris un analist de la Bank of America, şi care ar putea descătuşa sute de mi­li­arde de euro pentru transporturi, energie, lo­cuinţe, industria apărării şi armată, a reuşit să de­vieze moneda unică europeană de la traiec­to­ria spre paritate cu dolarul. Inovaţia în acest proiect este modificarea constituţiei pentru a excepta apărarea şi securitatea de la aplicarea celebrei frâne germane a datoriilor. „Tot ce es­te posibil“ este o referite la discursul istoric din 2012 al preşedintelui de atunci al BCE Mario Draghi prin care acesta i-a gonit pe speculatori de pe pieţele datoriilor şi a salvat euro.

Strategul Maximilian Uleer de la Deutsche Bank, un personaj care caută de mult timp să inspire încredere în acţiunile companiilor eu­ro­pene, a spus referindu-se la schimbările din Ger­mania că regiunea are în faţă propriul mo­ment „Să facem Europa măreaţă din nou“, o aluzie la sloganul de campanie al preşedintelui american Donald Trump, care a promis că va face „Ame­rica măreaţă din nou“, scrie Bloomberg.

Cu Merz la conducere, Germania, mult timp depen­dentă pentru creştere de industria auto, şi-ar putea găsi un nou motor, de această dată nu de maşină, ci de tanc, spun analiştii. În actualul context global, cele mai multe state europene îşi majorează cheltuielile cu apărarea şi înzestrarea armatei, ceea ce reprezintă o oportunitate pen­tru industriile de apărare să se extindă.

În Germania, dar şi în alte părţi, aceasta este o şansă pentru fabricile de maşini pe care altfel producătorii ar fi forţaţi să le închidă din cauza crizei din industria auto, arată Reuters. În loc de autovehicule, de pe liniile de produc­ţie ar putea ieşi de acum încolo tancuri, radare şi tunuri. Aceasta înseamnă colaborare între com­paniile auto cu probleme şi cele din indus­tria apărării, câştigătorii noii conjucturi.

Marile companii germane se adaptează

Uriaşul Rheinmetall îşi adaptează deja două fabrici de componente auto pentru a produce echipa­ment militar. Hensoldt, producătorul u­nor radare pe care războiul din Ucraina le-a făcut celebre, a anunţat că discută preluarea a circa 200 de angajaţi de la Bosch şi Continental, furnizori pentru industria auto aflaţi în plin pro­ces de restructurare, inclusiv prin disponibi­li­zări. Şi Rheinmetall negociază preluarea a 100 de mun­citori de la Continental. ZF Fried­richsha­fen, şi el într-o restructurare care ar putea avea ca rezultat închiderea de fabrici, discută cu com­panii din apărare despre transfer de munci­tori.

Germania are una dintre cele mai puter­nice industrii de apărare din Europa, dar nu şi una dintre cele mai puternice armate. Este ma­re exportator. Are şansa de a fi şi marele câşti­gă­tor. Dacă reorientarea dinspre auto spre apă­ra­re are succes, aceasta va însemna nu doar pu­tere militară, ci şi creştere economică semnifi­ca­tivă.

Creşterea cheltuielilor pentru apărare ale Germaniei la 3% din PIB ar însemna du­blarea investiţiilor anuale la 25,5 miliarde euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă şi ar avea ca rezultat 42 miliarde euro în activitate de producţie şi servicii în fiecare an, estimează EY.

Cele mai recente cifre disponibile arată că industria de securitate şi apărare din Germania avea 387.000 de angajaţi în 2022, sub jumătate din cât a avut sectorul auto. Vânzările din industria de apărare au totalizat 47 miliarde euro în 2022, comparativ cu 506 miliarde euro pentru sectorul auto. Institutul IfW Kiel pentru Economia Mondială apreciază că Produsul Intern Brut al UE ar putea creşte cu 0,9-1,5% pe an dacă ţările membre cresc cheltuielile militare la 3,5% din PIB de la ţinta actuală de 2% a NATO şi se bazează pe tehnologia locală.

Până când Europa îşi recalibrează industria, acţiunile unora dintre companiile de apărare europene bat record după record. În acelaşi timp însă cresc costurile de finanţare de pe pieţe pentru guvernele europene. Miercuri, yieldurile obligaţiunilor cu scadenţa la zece ani ale Germaniei, reperul pieţei europene, au înregistrat cel mai mare salt de după căderea zidului Berlinului în 1989.