Câmpul de luptă online: Cum rețelele sociale alimentează conflictul dintre Israel și Iran
Beligeranții folosesc rețelele sociale ca arme unul împotriva celuilalt și le îndreaptă către propriile populații: de la spionaj și cenzură la propagandă și dezinformare. Recentele întreruperi de curent și interdicțiile militare arată cum platformele digitale au devenit câmpuri de luptă cheie, scrie Euronews.
În timp ce rachetele cad asupra Israelului și Iranului, civilii se confruntă cu un al doilea câmp de luptă: spațiul online. De la începutul ofensivei israeliene, instrumentele de comunicare au fost supuse unui control din ce în ce mai strict, atât pentru spionarea inamicului, cât și pentru suprimarea disidenței.
Au fost impuse noi restricții asupra populației din Israel. Între timp, în Iran, obișnuit de mult timp cu cenzura, represiunea a atins noi culmi.
Rețelele sociale ca surse pentru serviciile de informații
În timpul atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, una dintre ținte a fost baza militară Nahal Oz. O anchetă publicată în martie a revelat că asaltul a fost posibil în parte datorită postărilor publice pe rețelele sociale ale soldaților, care au permis Hamas să cartografieze configurația facilității.
De atunci, soldaților israelieni li s-a interzis să facă fotografii în interiorul facilităților IDF sau să utilizeze platforme precum Facebook. Scopul este de a împiedica inamicii să construiască profiluri de informații. Chiar și documentarea evenimentelor precum ceremonii sau adunări cu civili este acum interzisă.
Un articol al Universității Stanford explică modul în care rețelele sociale pot oferi un avantaj tactic adversarilor: „Fenomenul „geotagging” – procesul de adăugare a metadatelor de identificare geografică la diverse medii – este deosebit de sensibil, deoarece poate dezvălui locații specifice ale unităților militare sau ale populațiilor civile vulnerabile.” Articolul adaugă că rețelele sociale sunt o armă cu două tăișuri în războiul modern: „Deși poate oferi o salvare și o platformă pentru unii, reprezintă și o resursă importantă de informații pentru alții.”
Miercuri, cenzorul militar al Israelului, generalul de brigadă Kobi Mandelblit, a avertizat că orice persoană care împărtășește detalii despre locația atacurilor – inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, blogurilor sau aplicațiilor de chat – trebuie să supună conținutul unei revizuiri prealabile sau va fi urmărită penal.
Iranul este, de asemenea, perfect conștient de aceste riscuri. Sâmbătă, Garda Revoluționară a emis o declarație în care avertiza că orice „schimb de informații” perceput ca ajutor pentru Israel va fi pedepsit cu cea mai severă pedeapsă – care ar putea include postări sau imagini pe rețelele sociale. Babak Kamiar, șeful biroului persan al Euronews, a declarat că pedeapsa maximă indicată în sentință este „cu siguranță pedeapsa cu moartea”.
Televiziunea de stat a mers până la a îndemna iranienii să șteargă WhatsApp de pe telefoanele lor, susținând că aplicația partajează datele utilizatorilor cu Israelul. WhatsApp a negat acuzația, afirmând că nu urmărește locația utilizatorilor și că criptarea end-to-end asigură confidențialitatea mesajelor.
În 2022, Iranul a blocat accesul la WhatsApp și Google Play în timpul protestelor naționale declanșate de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției. Aplicațiile au rămas indisponibile timp de peste doi ani, până când accesul a fost restabilit în decembrie 2024.








