Casa Albă, așteptată să se dea de ceasul morții și de grija Rusiei: valuri de migranți, pe model european

Pe fondul lipsei acute a forței de muncă, în principal din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin prin invadarea Ucrainei, acum 4 ani, companiile rusești iau în considerare importul masiv de lucrători din țări dintre cele mai îndepărtate.

Astfel, unul din opt (13%) angajatori este dispus să angajeze candidați din Africa, inclusiv din Republica Centrafricană, Nigeria, Zimbabwe, precum și India, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în rândul a peste 300 de reprezentanți ai mediului de afaceri din toate regiunile Rusiei, citat de cotidianul Izvestia și de portalul rus independent The Moscow Times.

În acest context, merită reamintit că noua Strategie Națională de Securitate a SUA, apărută la începutul lunii decembrie 2025, atrăgea atenția că, din cauza migranților, Europa ar putea fi pusă în fața ”dispariției civilizaționale”, un limbaj care nu este folosit de mulți politicieni europeni, nici măcar de cei din partidele de extremă dreapta.

”Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni. Prin urmare, rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia vor considera locul lor în lume sau alianţa cu Statele Unite în acelaşi mod ca cei care au semnat Carta NATO”,

se afirmă în document.

Rezultatele aceluiași sondaj din Rusia mai arată că una din cinci companii (21%) este dispusă să angajeze cetățeni din China, Coreea de Nord, Thailanda și Cambodgia.

În plus, 38% dintre companii vor să se bazeze pe forța de muncă din țările CSI (Comunitatea Statelor Independente, organism suprastatal din care fac parte mai multe state foste republici unionale sovietice, n.n.).

Datele mai arată că 37% dintre companii au în prezent lucrători străini. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt întreprinderi mari.

Alți 43% dintre angajatori sunt dispuși să ia în considerare lucrătorii străini pentru posturile vacante existente.

Doar o cincime dintre respondenții la sondaj nu intenționează să angajeze lucrători străini.

Interesul pentru lucrătorii străini, în special pentru posturile vacante, a crescut considerabil în ultimii ani, spune Alexandr Veterkov, director general adjunct al Rabota.ru, una dintre cele mai mari platforme de recrutare online din Rusia. Înainte de război, doar 5% dintre companii și-au anunțat intenția imediată de a angaja străini, în timp ce 23% și-au exprimat posibilitatea de a face acest lucru.

Potrivit expertului în recrutare, lucrătorii din Asia și Africa au început să sosească în valuri în Rusia în 2025. Li s-au oferit contracte oficiale pe o perioadă de până la trei ani, cazare și asigurare medicală.

În același timp, lucrătorii din țările care nu au semnat cu Rusia acorduri de liberă circulație și au nevoie de vize intră pe piața muncii din Rusia în baza unor cote.

Ministerul Muncii a raportat anterior că limita totală pentru anul în curs este de 279.000 de străini, în creștere cu 19% față de obiectivul stabilit pentru 2025, aceasta fiind cea mai mare cotă de migranți acceptați în ultimele decenii.

Veterkov a mai menționat că firmele care operează în sectoarele de logistică, construcții și comerț, unde deficitul de forță de muncă este estimat la 40-50%, angajează în principal străini. Potrivit biroului rus de statistică Rosstat, la sfârșitul anului 2025, cererea totală de personal în rândul companiilor rusești a ajuns la 2,7 milioane de persoane.

Afluxul de migranți pune frână competiției salariale în sectoarele cu calificare scăzută și ajută companiile să își limiteze creșterea costurilor cu forța de muncă, adaugă Veterkov.

Străinii ocupă posturi pe care rușii sunt reticenți să le ocupe, cum ar fi cele din construcții, servicii comunale și utilități.

Interesul tot mai mare pentru forța de muncă străină este cel mai adesea o măsură necesară, nu o alegere strategică, potrivit lui Alexandr Șkarupa, fondatorul agenției de recrutare Dinamika. El susține că firmele trebuie să își îmbunătățească productivitatea, iar instituțiile de învățământ trebuie să își schimbe abordarea educației formale și să formeze specialiști calificați pentru industrie și sectorul serviciilor, mai spune el.