Cât de mult s-a schimbat peisajul financiar global de la pandemie încoace?

Având în vedere că principalele bănci centrale s-au aliniat în prezent pentru a reduce ratele dobânzilor, analiștii economici evaluează cât de mult s-a schimbat peisajul financiar global de la pandemie încoace și, în special, dacă ciclul de relaxare monetară poate fi doar unul de scurtă durată.

Impactul faptului că Rezerva Federală s-a alăturat săptămâna trecută unui proces deja demarat de Banca Centrală Europeană, la Banca Angliei și în alte părți, cu o reducere a ratelor cu o jumătate de punct, mai mult decât se anticipase, ar putea fi extins, transmite Reuters.

Unii analiști consideră deja că acest proces a deschis calea pentru ca Banca Populară Chineză să dezvăluie cea mai mare măsură de stimulare financiară de după pandemie, cu mai puține preocupări cu privire la modul în care aceasta ar putea influența valorile monedei locale.

Cu toate acestea, nu se știe cât timp și în ce măsură va continua relaxarea de politică monetară la nivel global, deoarece guvernanții băncilor centrale analizează dacă ratele dobânzilor necesare pentru a ține inflația sub control și economiile în creștere sunt mai mari acum decât cele obișnuite înainte de pandemie.

Oficialii de la Washington, Frankfurt și Londra sunt sceptici în ceea ce privește posibilitatea de a preciza această rată „neutră” a dobânzii altfel decât observând cum evoluează condițiile economice pe măsură ce ratele dobânzilor scad, un exercițiu dificil.

Cu toate acestea, ei sunt de acord că aceasta este probabil mai mare decât înainte, o concluzie care, la un moment dat, va determina oficialii să procedeze cu mai multă prudență în ceea ce privește reducerile suplimentare ale ratelor.

Referindu-se la anii premergători pandemiei, când rata dobânzii Fed a oscilat aproape de zero timp de ani la rând, președintele Fed, Jerome Powell, a declarat săptămâna trecută că simte că acea lume a dispărut pentru totdeauna.

„Este atât de departe acum, încât părerea mea este că nu ne vom mai întoarce la asta”, a declarat Powell. „Mi se pare că rata neutră este probabil semnificativ mai mare decât era atunci. Cât de ridicată este? Pur și simplu nu cred că știm… O cunoaștem doar după faptele sale.”

Aceste „fapte” ar include inflația la ținta de 2% pe care toate băncile centrale majore o împărtășesc, precum și o rată a șomajului, o creștere a salariilor și o creștere economică apropiate de potențialul compatibil cu acest ritm de creștere a prețurilor.

Dintre băncile centrale majore, doar Banca Japoniei nu relaxează politica monetară pentru a se apropia de acest punct, ci o înăsprește după ce a reușit în cele din urmă să ridice inflația.

În ceea ce privește Fed, în proiecțiile publicate săptămâna trecută, punctul de oprire pentru reducerile ratelor, văzut de oficiali, a fost de 2,9%, care ar urma să fie atins până la sfârșitul anului 2026. Dar proiecțiile individuale au fost răspândite într-un interval de la 2,4% până la 3,9%.

Guvernatorul Fed, Michelle Bowman, în special, susține că rata neutră este „mult mai mare decât a fost” și, prin urmare, Fed este mai aproape decât bănuiește de acest punct.

Modul în care datele și dezbaterea din jurul acestora se vor desfășura în lunile următoare va fi esențial pentru o resetare globală a ceea costului de împrumut. În SUA, ratele ipotecare pentru un împrumut pe 30 de ani erau adesea în jur de 3% înaintea pandemiei și au ajuns la aproape 8% pe măsură ce Fed a înăsprit politica monetară.

Acestea sunt deja în scădere spre 6%, dar este puțin probabil ca scăderea să fie la fel de abruptă ca și creșterea. Un studiu recent al Fed a sugerat că ratele ipotecare nu pot coborî sub 5%. La fel se poate întâmpla în întreaga lume.

Consiliul guvernatorilor BCE nu are o estimare a ratei neutre, dar a publicat în acest an un document care arată că aceasta se situează în jurul valorii de 2%, comparativ cu aproape sau puțin sub zero înainte de pandemie.

În august, după ce BoE a redus ratele la 5,0%, pentru prima dată din 2020, de la maximul ultimilor 16 ani de 5,25%, guvernatorul BoE, Andrew Bailey, la fel ca Powell, a declarat că nivelul ratelor scăzute a fost probabil depășit.

Acești factori, împreună cu tendințele demografice, de productivitate și alte tendințe subiacente, înseamnă probabil presiuni mai intense asupra prețurilor și rate ale dobânzii mai mari în viitor, a scris Jason Thomas, șeful departamentului de cercetare și investiții globale al Carlyle, într-o analiză recentă.

„Băncile centrale nu stabilesc politici în vid sau în circumstanțe auto-selectate”, a spus el. „Lumea s-a schimbat din 2019 în moduri care probabil vor asigura apariția presiunilor asupra prețurilor înainte ca ratele dobânzilor să se apropie de nivelurile care au prevalat în epoca pre-pandemică”.