Închide

Ce spune profesorul Mircea Coșea despre măsurile din programul “Sprijin pentru România?”

Avatar
Mircea Cosea

Foto: Mediafax

Timp de citire: 4 minute

Profesorul Mircea Coșea a făcut o analiză lucidă a măsurilor anunțate luni seară de Guvern, măsuri care vor fi luate în cadrul programului “Sprijin pentru România”. Analistul economic a apreciat că programul “Sprijin pentru România” este un program bine făcut și comparabil cu ceea ce s-a făcut și în alte țări:

”E destul de bine făcut pentru că are două componente. Unul este salvarea unei populații în prag de supraviețuire și a doua este încercarea de a ajuta niște sectoare pe care criza le-a afectat mult: construcțiile, transporturi, agricultura dar nu are niciun fel de nota de program, să zicem, de dezvoltare, de perspectivă, de restructurare. Nu are decât accente punctuale, conjuncturale, legate de o situație care arată că România se află de fapt într-o criză și într-o situație extrem de gravă”.

Analistul a argumentat spunând că ”s-a ajuns la niște pomeni destul de slabe date populației sărace ceea ce  înseamnă că nu ai capacitatea ca să ridici pensiile sau să ridici veniturile” și a explicat mai departe explicând că statul se rezumă ”doar la niște fragmente de populație”.

Analistul a continuat analiza pentru dcnews.ro, spunând că sunt câteva aspecte care merită analizate:

”În primul rând nu știm în ce măsură este aplicabil (programul n.r.) pentru că de la idee la fapte, e greu. Sunt niște lucruri care în practică nu știu cum se vor rezolva. Problema identificării, notării, controlării, gestionării populației care are drept să ia acele vouchere. Știm din perioada anterioară, când se făceau niște încercări de a identifica populația care are drept de ajutor în cazul facturilor la energie, ce greu a fost, cu acele 16 pagini de completat, toată birocrația, tot sistemul de control, de la primării, de la consiliile județene și așa mai departe. Deci, aplicabilitatea din punct de vedere al infrastructurii birocratice e complicat”.

Economistul a continuat analiza cu un nou aspect:

”În al treilea rând, nu sunt foarte lămurit în legătură cu sursele de finanțare, de partea care vine din fondurile europene. Rezultă acum, că încă nu este foarte bine identificat. Ni s-a spus mai înainte că e deja negociat cu Uniunea Europeană, ca o parte din fondurile nefolosite să fie aplicate pe pachetul social. Acuma, rezultă că de fapt, în acest moment încep să aibă loc niște discuții, niște clarificări”.

Mircea Coșea atrage atenția și asupra problemelor care se vor adăuga la buget:

”Situația asta este, până la urmă, o situație care se reflectă asupra bugetului, dar ni se spune că bugetul nu va suferi. Asta înseamnă că se speră la o colectare mai mare și transforma ANAF-ul într-un actor principal în aplicarea acestui proiect. ANAF-ul va trebui să aibă o colectare mai mare, că dacă ne uităm la prognozele pe care le-am primit din partea unor importanți analiști, cum este Banca Mondială, cum este Fitch sau alții, vedem că România nu are șansa să îndeplinească rata de creștere prognozată pe acest an. Din contră, ea a fost diminuată. Asta înseamnă că și colectarea va fi mai mică. Deci, apar niște întrebări care se pun în legătură cu finanțare”.

Economistul a continuat analiza atrăgând atenția asupra faptului că

”sunt niște lucruri care nu au deloc o clarificare din punct de vedere al modului de aplicare. Cele 400 de mii de euro care se dau unor societăți, care dovedesc că au creștere datorită crizei, sunt niște lucruri greu de dovedit și greu de aplicat pentru că asta înseamnă o trecere prin niște grile de control. E foarte complicat și dă naștere chiar la unele situații în care pot apărea abuzuri sau greșeli mari” .

Profesorul Mircea Coșea și-a încheiat analiza spunând că:

Concluzia mea finală este că asistăm la un lucru bun. Asistăm la o măsură pe care Guvernul a luat-o și a demonstrat două lucruri care îi lipsea total din societatea românească. În primul rând, dovadă că această coaliție lucrează. Până acum nu s-a dovedit că această coaliție lucra. Nu au fost luate măsuri de niciun fel, pentru că toate măsurile erau contracarate de o parte sau alta a coaliției. Nu este prima oară când apare așa ceva. În al doilea rând, ele sunt luate într-un termen relativ corect. Dacă intră în acțiune la 1 iunie, înseamnă că totuși putem contracara efectele care vor fi foarte grave ale inflației și ale crizei alimentare, spre mijlocul verii. Deci, cumva, sunt luate ca să preîntâmpine anumite lucruri.

Mircea Coșea spune că îl bucură atenția acordată unui domeniu văduvit, dar atât de important în contextul obținerii independenței alimentare:

”Nu în ultimul rând, pe mine personal mă bucură, o chestiune care de mai mult de 10 ani o tot spun. Și anume, atenția acordată agriculturii. Faptul că se acordă atenție agriculturii, a procesatorilor mai ales, în sensul stimulării producției fermierilor locali și venirea pe piață a unor mărfuri românești pentru a diminua importul. Este un lucru, care din punctul meu de vedere, vine tocmai când trebuia pentru care România ar trebui ca aceasta criză să-și asigure o independență alimentară care se bazează tocmai pe această încercare de a stimula producția internă și procesatorii interni. Deci e un lucru, din punctul meu de vedere bun. Urmează să vedem cum se aplică și în ce măsură vom putea să spunem, peste câtva timp, că partea de aplicabilitate a fost și ea luată în calcul. Rămâne însă nerezolvată, din punctul meu de vedere, viziunea de perspectivă. Acest program, cum spuneam, din punctul meu de vedere, este un program anti-criză, nu e un program de dezvoltare”.

Mircea Coșea a mai spus că Guvernul nu vorbește despre creșterea datoriei publice până la o limită periculoasă pentru buget și economie:

”Ce intenționează să facă această coaliție în legătură cu ajungerea datoriei publice la limita roșie, adică la 50 la sută din PIB? Ce măsuri intenționează să ia pentru că Guvernul este obligat, prin lege, să ia anumite măsuri de reducere a cheltuielilor care vor conduce automat, dacă se respectă legea fiscală, și la înghețarea pensiilor și salariilor? Și atunci ce rost mai are ca Ministerul Muncii să ne tot anunțe că face fel de fel de încercări de a mări pensiile din acest an. Este absolut curios, cum ce poți referi la creșterea pensiilor când datoria publică te obligă să le îngheți. Deci pe de o parte avem de-a face cu o măsură care încearcă să rezolve punctual probleme ale crizei, pe de altă parte încă nu avem, sau nu am eu încă, această certitudine că la nivelul Guvernului a exista și o gândire de perspectivă”.

scroll to top