”Cererea de bunuri se prăbușește cu totul!” | Declin istoric al comerțului din Suedia
Comerțul cu amănuntul din Suedia a primit o lovitură neașteptat de aspră din partea inflației și a schimbării comportamentelor de consum ale suedezilor. Potrivit datelor publicate miercuri de Biroul Central de Statistică de la Stockholm, comerțul cu amănuntul a scăzut în luna februarie – în volume – cu 9,4% comparativ cu aceeași lună de anul trecut. ”Este cea mai abruptă scădere de câteva decenii încoace”, spune Maria Mikkonen, economistă șefă a organizației patronale a comercianților din Suedia, Svensk Handel, citată de cotidianul Svenska Dagbladet.
Volumul de vânzări din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 1,2% în februarie față de ianuarie, potrivit noilor cifre revizuite, în serie ajustată sezonier, prezentate de Biroul Central de Statistică (SCB).
Reculul s-a simțit cel mai puternic, la nivelul efectelor asupra afacerilor afectate, în cazul magazinelor alimentare. Noile cifre confirmă tendința observată în retailul alimentar din Suedia în ultimele câteva luni, spune Martin Andersson, responsabil cu politica economică la Svensk Dagligvaruhandel, organizația retailerilor alimentari din Suedia:
”Clienții își schimbă comportamentul de cumpărare: achizițiile cuprind bunuri mai puține, sunt selectate alternativele cele mai ieftine, umblă mult și își schimbă magazinele, dacă găsesc în altă parte mai ieftin, cu alte cuvinte, își reconfigurează complet modelele de cumpărare”, spune el.
Adaptarea la noul comportament al clienților este foarte dificilă îndeosebi pentru magazinele mai mici, și mai ales pentru cele din zonele mai slab populate ale țării, acolo unde scăderea volumelor de vânzări îi poate aduce pe mult în pragul falimentului, mai spune Andersson.
Această evaluare este împărtășită și de Rolf Karp, analist de retail la Aktiespararna (Asociația Acționarilor Suedezi):
”Magazinele mai mici din comerțul alimentar pot fi puternic afectate de profitabilitatea mai scăzută”, spune el.
Maria Mikkonen, economistă șefă a organizației patronale a comercianților din Suedia, Svensk Handel, subliniază că ultima dată când au fost înregistrate asemenea date lunare s-a întâmplat în urmă cu peste trei decenii:
”Sunt cele mai proaste cifre de vânzări pe care le-am trăit în ultimii mai bine de 30 de ani. În sectorul nostru de comerț avem de înfruntat cel mai dur test din ultimele câteva decenii, pentru că cererea de bunuri se prăbușește cu totul. Acest lucru se va traduce, fără îndoială, într-o creștere semnificativă a numărului de falimente”, spune ea.
Comerțul de bunuri de folosință îndelungată a scăzut chiar și mai abrupt decât media generală, cu 10,9% față de februarie anul trecut.
”Asemenea scăderi nu am mai văzut de la cea mai gravă perioadă a crizei anilor ’90”, mai spune Maria Mikkonen.
Magnus Ohlsson, un cunoscut expert consultant suedez în comerțul cu amănuntul, anticipează că unele sectoare din comerț care au beneficiat de creșteri spectaculoase în timpul pandemiei se lovesc acum de o perioadă dificilă, de recul puternic:
”De exemplu, sectorul amenajărilor interioare și exterioare, anumite ramuri din sectorul materialelor de construcții și, în general, retailul de bricolaj, prezintă probleme majore. De asemenea, electrocasnicele. Pe piață, nevoile consumatorilor au fost satisfăcute în trecutul recent, iar altele nu au mai apărut în aceste segmente. Acum, peisajul este schimbat, disponibilul bănesc al gospodăriilor dictează alte priorități pe termen scurt”, spune el.
Pe de altă parte, Ohlsson indică și o altă cheie de interpretare a situației de față și spune că declinul volumelor de vânzări este necesar pentru a face inflația să scadă, la rândul său:
”Unul dintre motivele inflației ridicate de astăzi este acela că oamenii au acceptat să plătească prețuri mai mari pentru bunuri, după pandemie și după izbucnirea războiului din Ucraina”, spune el.









