Cetățenii UE sunt slab implicați în conceperea și cheltuirea fondurilor de redresare post-pandemie

ONG-urile au avertizat cu privire la “opacitatea” modului în care au fost concepute și cheltuite fondurile de redresare în caz de pandemie în mai multe țări europene, ceea ce a făcut ca cetățenii să fie adesea excluși din deciziile care îi afectează, potrivit Euractiv.

“A existat o lipsă masivă de implicare și participare publică în conceperea și implementarea efectivă a fondurilor de redresare”, a declarat pentru EURACTIV Daniel Thomson, ofițer de politici la CEE Bankwatch Network. “Deciziile cu privire la modul și locul în care să se investească aceste fonduri au fost luate cu adevărat în spatele ușilor închise, fără a implica în mod corespunzător societatea civilă, publicul sau părțile interesate relevante”, a adăugat el, subliniind concluziile unui raport recent care analizează cheltuielile fondurilor de redresare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și Spania.

Lipsa de transparență

Raportul, publicat de Observatorul Cetățenilor pentru Finanțarea Green Deal, a constatat că publicul nu a fost implicat în elaborarea planurilor naționale de redresare și, adesea, nu a primit instrumente pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestora.

“În Italia, a existat opacitate încă de la început, deoarece guvernul nu a lăsat parlamentul să vadă proiectul de plan de redresare decât cu trei zile înainte de a-l prezenta Comisiei”, a declarat Eva Pastorelli, militantă la ONG-ul italian ReCommon.

Deși au existat investiții pozitive, “planul nu a avut o abordare de jos în sus și nu a fost ușor pentru teritorii și comunități să coprogrameze investițiile în funcție de nevoile lor”, a spus ea.

În plus, organizațiile societății civile au întâmpinat dificultăți în găsirea și accesarea informațiilor privind proiectele finanțate, ceea ce indică o lipsă de transparență pentru public.

“Ne-am străduit cu adevărat să găsim multe informații despre ceea ce a fost finanțat efectiv și cine sunt beneficiarii. Așadar, faptul că societatea civilă s-a luptat cu adevărat să găsească aceste informații înseamnă că cetățenii nu au fost deloc implicați”, a declarat Thomson.

Întrucât fondurile trebuiau cheltuite într-o perioadă scurtă de timp, în unele cazuri, perioada disponibilă pentru consultarea publică a fost scurtată, pentru a respecta termenele impuse.

“A existat o lipsă de transparență și de timp pentru ca oamenii să evalueze cu adevărat dacă infrastructura era cu adevărat necesară”, a declarat Pastorelli, dând exemplul unui dig în Genova, un proiect de infrastructură de 2 miliarde de euro despre care ONG-urile au spus că a fost realizat fără implicarea cetățenilor și ar putea afecta biodiversitatea marină.

Lipsa de implicare la nivel local a fost criticată de Parlamentul European într-un raport adoptat în iunie 2022, care a cerut statelor membre să “asigure claritatea în distribuirea responsabilităților și sisteme adecvate de gestionare a fondurilor RRF [de recuperare și reziliență] pentru a lua în considerare nevoile specifice ale cetățenilor la nivel regional și local”.

Împotriva intereselor publice

“Neincluderea societății civile în luarea acestor decizii a dus la o serie de investiții care nu reflectă cu adevărat interesele publicului larg”, a declarat Thomson.

Potrivit raportului, investițiile din cadrul planurilor naționale de redresare au fost adesea destinate mai degrabă marilor companii decât IMM-urilor sau sectorului public sau proiectelor mari de infrastructură care ar putea dăuna mediului.

“Fondurile de redresare ar fi trebuit să ajute oamenii și țările afectate în mod special de pandemia COVID și să se redreseze prin crearea unor economii mai rezistente”, a declarat Bruna Cañada Roca de la Observatorul datoriei în globalizare, adăugând însă că banii nu au consolidat sistemul de sănătate sau alte servicii publice. “Întregul proces de luare a deciziilor a fost doar un dialog între guvernul național și Comisia Europeană, iar managementul a fost foarte centralizat”, a spus ea, explicând că o masă de dialog social pentru redresare creată în Spania a inclus doar reprezentanții a două sindicate.

Lipsa de personal și de resurse a împiedicat, de asemenea, municipalitățile și regiunile, precum și întreprinderile sociale să acceseze fondurile, a adăugat ea.

Cu toate acestea, în alte țări, participarea cetățenilor a avut mai multă influență asupra deciziilor luate cu privire la cheltuirea fondurilor.

În Polonia, de exemplu, construcția unui proiect hidroenergetic pe Vistula a fost criticată și eliminată din planul de redresare.

“Cu cât implicarea cetățenilor este mai redusă, cu atât riscul ca proiectele proaste să fie incluse în plan este mai mare”, a declarat Krzysztof Mrozek de la Polish Green Network pentru EURACTIV, adăugând că criteriile stricte de eligibilitate au împiedicat, de asemenea, ca proiecte care ar putea fi benefice pentru comunitățile locale să fie finanțate prin intermediul fondurilor de redresare ale UE.

O mai bună implicare

Autorii raportului au realizat, de asemenea, un sondaj în rândul cetățenilor, constatând un nivel scăzut de conștientizare în ceea ce privește fondurile de redresare ale UE și implicarea cetățenilor în deciziile luate de guverne.

În cadrul sondajului, respondenții au sugerat o mai mare utilizare a rețelelor de socializare, a televiziunii, a radioului și a podcasturilor pentru a crește gradul de conștientizare.

Pentru a stimula implicarea cetățenilor, respondenții au indicat, de asemenea, posibilitatea introducerii participării publice obligatorii sau a înființării de adunări ale cetățenilor la nivel de oraș, care să permită locuitorilor să facă schimb de opinii cu privire la nevoile lor.

“Autoritățile naționale, statele membre, văd participarea publică ca pe un tip de birocrație și un exercițiu de bifare a căsuței, când, de fapt, ar trebui să o considere un avantaj real pentru a alinia cheltuielile la nevoile cetățenilor”, a spus Thomson.