Christine Lagarde va părăsi BCE înainte de sfârșitul mandatului. Cine ar putea să o înlocuiască ?

Foştii guvernatori ai băncilor centrale din Ţările de Jos şi Spania, Klaas Knot şi Pablo Hernandez de Cos, sunt văzuţi ca fiind favoriţi pentru a o înlocui pe Christine Lagarde în fruntea Băncii Centrale Europene (BCE), probabil în cadrul unui acord politic mai amplu, prin care ambii ar urma în final să deţină o poziţie de top, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Miercuri, publicaţia britanică Financial Times (FT) a dezvăluit că Lagarde ar dori să plece de la conducerea BCE înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, care vor avea loc în luna aprilie 2027, demisie care le va permite preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Friedrich Merz să-i găsească un înlocuitor.

Economiştii spun că o plecare anticipată a lui Christine Lagarde, înainte de încheierea mandatului său de opt ani, în octombrie 2027, ar creşte şansele ca liderii europeni să ajungă la un acord privind toate cele trei locuri din Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene care devin vacante anul viitor: propria poziţie a lui Lagarde, cea a economistului şef Philip Lane, în mai 2027, şi cea a Isabelei Schnabel, la finalul lui 2027, notează Reuters.

În replică la articolul FT, un purtător de cuvânt al BCE a transmis însă că preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, este concentrată pe atribuţiile sale şi nu a luat nicio decizie cu privire la o demisie înainte de încheierea mandatului său de opt ani, în octombrie 2027.

Conform Reuters, cei doi oficiali, din Ţările de Jos şi Spania, sunt văzuţi de economişti ca fiind principalii candidaţi pentru două din locurile din conducerea Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că, oricine nu obţine funcţia de preşedinte, ar putea primi alta.

Ambii sunt percepuţi ca având experienţă în fruntea băncilor centrale şi putând proteja BCE de presiunile politice, un subiect sensibil în condiţiile cererilor vocale adresate Rezervei Federale a SUA (Fed) de preşedintele Donald Trump. De asemenea, cei doi nu ar urma să furnizeze mari surprize în stabilirea ratelor dobânzilor, care nu au fost modificat de opt luni.

„Este sigur că aceste decizii vor fi legate una de alta şi se va ajunge la un compromis”,

a apreciat Piet Haines Christiansen, analist la Danske Bank.

În calitate de guvernatori ai băncilor centrale din Ţările de Jos şi Spania, Klaas Knot şi Pablo Hernandez de Cos au fost şi membri al Consiliului guvernatorilor BCE, care stabileşte ratele dobânzilor.

Klaas Knot a demisionat din funcţia de preşedinte al Băncii Centrale din Ţările de Jos anul trecut, după un mandat de 14 ani, care a inclus şi un loc în Consiliul guvernatorilor BCE. În topul posibililor succesori, el este urmat de spaniolul Pablo Hernandez de Cos, care conduce din vara anului trecut Banca Reglementelor Internaţionale (BIS). Acest fapt ar putea reprezenta un avantaj pentru Knot dacă alegerea noului preşedinte BCE va avea loc curând.

„Şansele lui Knot ar putea creşte, ceea ce ar fi un rezultat bun, deoarece el are o bună credibilitate şi reputaţie de „pragmatic hawk” (oficiali care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control)”,

susţine Frederik Ducrozet, analist la Pictet Wealth Management.

Acesta a adăugat că Pablo Hernandez de Cos ar putea părea ca fiind puţin prea „dovish”, referindu-se la cei care susţin rate mai scăzute ale dobânzilor, care favorizează ţările îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia şi Grecia, faţă de cele cu datorii mai scăzute din nordul Europei, cum ar fi Germania şi Ţările de Jos.

În cazul Germaniei, şeful Bundesbank, Joachim Nagel, şi-a arătat interesul de a conduce BCE, dar până acum cea mai mare economie europeană, care găzduieşte sediul central al BCE, nu a deţinut niciodată preşedinţia.

Economiştii sunt de acord că toţi candidaţii sunt competenţi şi vor asigura continuitatea la o instituţie care se laudă ca fiind imună la presiunile guvernamentale când stabileşte dobânzile.

„Toată lumea vrea să păstreze BCE în mâini stabile şi ei vor ca persoana care este preşedintele BCE să aibă o credibilitate puternică pe pieţe. Toţi candidaţii de top îndeplinesc aceste cerinţe”,

a explicat Rebecca Christie, cercetător la think-tank-ul Bruegel.

Dar observatorii avertizează că guvernele din zona euro, care aleg preşedintele BCE înainte de a-l ratifica Parlamentul European, ar putea veni cu un candidat surpriză, aşa cum a fost cazul cu Christine Lagarde în momentul nominalizării ei.