”Drill, baby, drill!” | Trump dă drumul la foraje pe ultimele pământuri virgine din America

Administrația condusă de Donald Trump a anunțat luni că intenționează să elimine protecția federală instituită de predecesorul său, Joe Biden, care vizează milioane de hectare de teritorii virgine din Alaska, unele dintre ultimele de acest fel din Statele Unite, decizie care deschide calea forajelor pentru petrol și gaze și a mineritului în aceste zone abia atinse de om, transmite The New York Times.

Secretarul de Interne al administrației Trump, Doug Burgum, a declarat că administrația Biden și-a depășit autoritatea anul trecut, când a interzis forajele de petrol și gaze în mai mult de jumătate din zona de 23 de milioane de acri, cunoscută sub numele de Rezerva Națională de Petrol (National Petroleum Reserve) din Alaska.

Abrogarea propusă face parte din agenda agresivă a președintelui Trump subsumată sloganului ”Drill, baby, drill!”, prin care solicită creșterea producției de petrol și gaze de pe terenurile proprietate publică și eliminarea tuturor măsurilor de protecție climatică și de mediu asupra acestora.

”Restabilim echilibrul și punem viitorul energetic al țării pe drumul cel bun”,

a declarat Burgum, într-un comunicat al administrației.

Rezerva Națională de Petrol din Alaska este o întindere de teren sensibilă din punct de vedere ecologic, situată la aproximativ 600 de mile nord de Anchorage, delimitată de Marea Chukchi la vest și de Marea Beaufort la nord. Este cea mai mare suprafață individuală de teren proprietate publică din Statele Unite, adăpostind un habitat esențial pentru specii precum urșii grizzly, urșii polari, caribu, precum și pentru mii de păsări migratoare și diverse alte animale sălbatice.

Creată la începutul anilor 1900, Rezerva a fost inițial concepută ca o sursă de combustibil pentru Marina SUA în situații de strictă urgență. Însă, în 1976, Congresul SUA a autorizat dezvoltarea comercială completă a terenului proprietate federală și a ordonat guvernului să găsească un echilibru între interesele care promovează forajele petroliere și necesitatea conservării și protecției faunei sălbatice.

Doug Burgum a acuzat administrația Biden că a acordat prioritate ”obstrucționării, în detrimentul producției, și a subminat capacitatea noastră de a ne valorifica resursele interne, într-un moment în care independența energetică a Americii nu a fost niciodată mai critică”.

Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite a lui Doug Burgum în Alaska, unde a fost însoțit de Lee Zeldin, administratorul Agenției pentru Protecția Mediului, și de Chris Wright, secretarul Departamentului Energiei.

Informații anterioare anticipau că cei trei urmau să încurajeze companiile să foreze în zone delicate din punct de vedere ecologic, precum Refugiul Național pentru Faună Sălbatică Arctică, și să sprijine construirea unei conducte de gaze naturale lichefiate în Alaska.

Petroliștii jubilează, ecologiștii fumegă

Anunțul lui Burgum a fost imediat salutat cu entuziasm de industria petrolieră.

Pe de altă parte, emisiile provenite din arderea combustibililor fosili reprezintă principalul factor care contribuie la schimbările climatice, la încălzirea globală și la formarea unor noi modele meteorologice periculoase.

În plus, Alaska se încălzește într-un ritm de două până la trei ori mai rapid decât media globală, ceea ce duce la dezghețarea permafrostului și la topirea ghețurilor marine. De asemenea, perturbă practicile de vânătoare, pescuit și obținere a alimentelor pe care le au comunitățile indigene.

”Prea des, deciziile federale care afectează ținuturile noastre natale au fost luate fără implicarea noastră, fără consultarea celor pe care aceste decizii îi vor afecta cel mai mult”,

a declarat Nagruk Harcharek, președintele organizației Voice of the Arctic Iñupiat, care reprezintă comunitățile indigene Iñupiat de pe Versantul Nordic.

Organizația pe care o conduce susține proiectele de exploatare a petrolului și a gazelor naturale și a apreciat vizita lui Doug Burgum și a altor lideri din administrația federală, lucru care arată că

”… guvernul federal vede comunitățile și oamenii drept parteneri, nu doar ca niște căsuțe care trebuie doar bifate.”

Au fost însă și alții de păreri contrare, care susțin că deschiderea rezervației amenință să distrugă habitatul caribou-ului și al altor mii de păsări migratoare și ar pune în pericol comunitățile care depind de vânătoarea de subzistență.

”Este o situație foarte îngrijorătoare pentru noi”,

a declarat Rosemary Ahtuangaruak, fostă primăriță în orașul Nuiqsut, cu populație predominantă indigenă, din populația Iñupiat.

Matt Jackson, directorul pentru Alaska al organizației de mediu The Wilderness Society, a caracterizat abrogarea protecțiilor ecologice drept ”scandaloase”.

”Decizia va accelera criza climatică, într-un moment în care solul de sub comunitățile din Alaska se topește literalmente, iar hrana de subzistență a populației este într-un declin periculos”,

a spus Jackson.

Grupurile de mediu și industria combustibililor fosili s-au războit timp de decenii pentru cele mai îndepărtate și virgine terenuri din Alaska, întâmplător aflate tocmai deasupra unor zăcăminte semnificative de petrol, gaze și minerale utile.

În prima sa zi de mandat, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care deschide Refugiul Național pentru Faună Sălbatică Arctică – care găzduiește animale protejate precum caribu, urși polari, boi moscați, milioane de păsări și alte animale sălbatice – pentru foraje petroliere. Totuși, o licitație de concesionare a perimetrelor din zonă, care a avut loc acolo în ianuarie, s-a soldat cu un prim eșec, încheindu-se fără vreun singur ofertant.