Cine suntem? 1 român din 10 cu acces la net chiar crede că ambulanța atacată la Cluj fura copii

Un nou sondaj realizat de Impactum Insights la comanda Ethical Media Alliance arată cât de ușor pot prinde rădăcini narațiunile false în spațiul online: unul din zece români care auziseră despre atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj a crezut că vehiculul era implicat în răpirea copiilor. În același timp, unul din patru dintre cei familiarizați cu scăderea nivelului Dunării indică alte cauze decât seceta și lipsa ploilor, arată rezultatele sondajului citat.

Sondajul, realizat online în 11 august 2026 pe un eșantion reprezentativ de 800 de utilizatori de internet din România cu vârsta de peste 18 ani, are o marjă de eroare de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate la doar două zile după atacul asupra echipajului de ambulanță din Recea-Cristur, județul Cluj.

Precizare importantă: rezultatele descriu populația de utilizatori de internet inclusă în eșantion și nu trebuie interpretate – fără această limitare – ca măsurând opinia întregii populații adulte din România.

Zvonul despre ”ambulanța neagră” a ajuns la milioane de oameni

Cazul a avut o notorietate ridicată: 86% dintre respondenți au declarat că au auzit despre incident, iar 41% că l-au urmărit îndeaproape.

Potrivit sondajului, însă, doar 61% dintre cei care știau despre caz au identificat corect ceea ce se întâmplase: un echipaj medical fusese atacat în urma unui zvon răspândit online.

Alți 23% au rămas cu impresia că ambulanța transporta un pacient și fusese atacată fără un motiv clar.

Mai îngrijorător, 9% au ales chiar varianta falsă potrivit căreia vehiculul era o dubă care răpea copii.

Incidentul a avut loc după ce în mediul online s-a răspândit zvonul că o ”ambulanță neagră” circulă prin satele din zonă și răpește copii. În realitate, echipajul căuta adresa unui localnic aflat în stare gravă.

Dunărea: majoritatea indică seceta, dar explicațiile alternative rămân puternice

Și subiectul scăderii nivelului Dunării este cunoscut pe scară largă. 94% dintre respondenți au auzit despre nivelul foarte scăzut al apei, iar 56% spun că au urmărit subiectul îndeaproape.

Dintre cei familiarizați cu situația, 74% indică explicația corectă — seceta și lipsa ploilor.

În schimb, 11% consideră că nivelul apei nu a scăzut atât de mult și că autoritățile exagerează sau mint.

Alți 5% cred că alte țări opresc ori „fură” apa, iar 4% dau vina pe Ucraina și canalul Bîstroe.

Cifrele arată că, deși explicația bazată pe fenomenele climatice este dominantă, o parte semnificativă a publicului preferă narațiuni alternative atunci când un subiect devine controversat.

Fudulia îngroapă România: majoritatea românilor sunt convinși că pot recunoaște dezinformarea

Sondajul relevă și un alt paradox: 57% dintre românii conectați la internet spun că întâlnesc des sau mereu dezinformare ori tentative de fraudă online – 19% afirmă că se confruntă mereu cu astfel de conținut, iar 38% — des.

În același timp, 52% spun că sunt încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea și escrocheriile online. 18% se consideră foarte capabili, iar 34% destul de capabili. Un procent de 37% se declară doar „oarecum” capabil să identifice astfel de conținut, în timp ce 12% au puțină sau foarte puțină încredere în propriile abilități.

Tinerii sunt cei mai încrezători: 62% dintre respondenții cu vârste între 18 și 24 de ani spun că pot recunoaște dezinformarea.

Proporția scade la 57% pentru grupa 25–34 de ani, la 48% pentru 45–54 de ani și la 41% pentru 55–64 de ani.

Totuși, în cazul ambulanței din Cluj apare o contradicție: tocmai grupa 18–24 de ani a identificat cel mai rar versiunea corectă a evenimentelor. Doar 43% dintre tinerii care auziseră despre caz au răspuns corect, față de 72% dintre cei cu vârste între 45 și 54 de ani.

Televiziunea rămâne principala sursă de știri

Televiziunea este în continuare cea mai răspândită sursă de informare: 72% dintre respondenți spun că o folosesc pentru a afla ultimele noutăți. Rețelele sociale sunt utilizate de 56%, iar site-urile de știri de 53%. Când sunt întrebați care este sursa principală, 42% indică televiziunea, în timp ce site-urile și rețelele sociale obțin câte 21%.

Diferențele generaționale sunt însă importante. În rândul tinerilor de 18–24 de ani, 61% folosesc rețelele sociale pentru știri, față de 59% care folosesc televiziunea. La 45–54 de ani, proporția celor care apelează la televiziune urcă la 76%, în timp ce social media coboară la 44%.

Datele sugerează astfel că problema nu este doar existența dezinformării, ci și felul în care publicul ajunge la informație și cât de bine reușește să distingă între un fapt verificat, o interpretare și un zvon.

În cazul ambulanței de la Recea-Cristur, diferența dintre percepția asupra propriei capacități de a detecta dezinformarea și rezultatele efective ale testului este deosebit de relevantă: oamenii spun în majoritate că știu să recunoască informațiile false, dar o parte dintre ei au adoptat totuși narațiuni contrazise de realitate.

Sondajul Impactum Insights realizat pentru Ethical Media Alliance oferă, în acest sens, o imagine a unei societăți în care expunerea la dezinformare este frecventă, încrederea în propriile filtre este ridicată, dar vulnerabilitatea la narațiuni false rămâne vizibilă — mai ales atunci când informația circulă rapid și se suprapune peste teme care provoacă teamă, furie sau neîncredere.