Închide

Comisia Europeană lansează niște ”idei”, care scandalizează presa acreditată la Bruxelles

Avatar
social media, media, board

Fotografie de geralt pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Serviciul de presă al Comisiei Europene a venit cu o serie de ”idei” despre viitorul conferințelor de presă de la Bruxelles, încercând să facă din organizarea online a conferințelor de presă, practică introdusă în timpul pandemiei, o nouă normă de bază. Acestea ar urma să fie disponibile pentru jurnaliștii din toată Europa, nu doar pentru jurnaliștii acreditați, scrie Euractiv.com. ”Ideile” i-au scandalizat pe reprezentanții presei.

Potrivit unor surse din interiorul Comisiei, cabinetul președintei Ursula von der Leyen susține aceste idei, prezentate de purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, într-o reuniune recentă cu Asociația Internațională a Presei (API). Publicația citată susține că Mamer a sugerat posibilitatea disponibilității jurnaliștilor din întreaga Uniune Europeană pentru briefing-uri periodice de natură tehnică și alte briefing-uri off-the-record.

Dacă ideea ar fi pusă în aplicare, reporterii care nu se află în Bruxelles și nu sunt acreditați la sediul Comisiei vor avea dreptul să pună întrebări la fel cum pot acum doar corespondenții instituțiilor de presă acreditați. Dacă sistemul se dovedește a fi eficient, acesta ar putea deschide calea pentru aplicarea acestuia și la conferințele de presă, lucru cu care corespondenții de la Bruxelles nu sunt de acord.

Eric Mamer spune că executivul european dorește, de asemenea, să mențină informarea zilnică la prânz în sistem hibrid, în care jurnaliștii acreditați la Bruxelles pot participa și pot pune întrebări atât personal, cât și prin intermediul conferințelor video.

”Am purtat discuții cu API cu privire la posibilele modificări pe care sistemul online din prezent le poate permite pe termen lung. Am căzut de acord cu API să permitem deja până la 10 jurnaliști neacreditați să se alăture briefing-ului de la prânz și conferințelor de presă. Rămânem în contact cu API pentru a trage concluziile în urma acestor schimbări”, a declarat un purtător de cuvânt al UE pentru Euractiv.com.

Lorenzo Consoli, fost președinte al API și reporter cu ani buni de presă pe coridoarele de la Bruxelles, a declarat că se simte profund îngrijorat de aceste idei, precizând totuși că vorbește în nume personal.

API intenționează să discute problema în profunzime la o adunare generală a tuturor jurnaliștilor acreditați din UE și apoi să decidă poziția pe care o va lua.

”Am fost surprinși de unele dintre aceste idei, deoarece ne afectează chiar în esența felului în care ne desfășurăm activitatea. Cum ar putea o sursă UE să aibă încredere și să dea informații jurnaliștilor pe care nu i-au întâlnit niciodată personal?”, a spus Consoli, avertizând că prezența jurnaliștilor neacreditați în sesiunile de informare ar modifica dramatic relațiile corespondenților de la Bruxelles cu sursele lor.

El a mai spus că, din cauza acestei lipse de încredere, sursele UE vor oferi jurnaliștilor informații mai puțin valoroase în cadrul reuniunilor de fond, ceea ce va afecta inevitabil calitatea activității corespondenților din Bruxelles.

Consoli a explicat că aceste idei vor avea ca rezultat o situație în care prezența personală a jurnaliștilor la Bruxelles nu va mai avea aproape niciun sens pentru instituțiile de presă, iar numărul de corespondenți și calitatea actului jurnalistic vor scădea.

Conform datelor disponibile, numărul jurnaliștilor acreditați în ianuarie 2019 a fost de 843, în timp ce în momentul de față numărul acestora a scăzut la 760, în principal datorită impactului pandemiei.

Ceea ce s-ar putea discuta și conveni în sensul propus de Mamer ar fi briefing-urile ”foarte tehnice”, spune Consoli. În aceste cazuri, ”dacă o parte dintre corespondenții de la Bruxelles nu pot urmări sau înțelege în detaliu anumite aspecte tehnice, cred că am putea accepta ideea de a avea jurnaliști experți în domenii specifice în cadrul acestor întâlniri tehnice, dar cu acordul corespondentului de la Bruxelles”.

Consoli a recunoscut că, odată cu valurile succesive de restricții cauzate de pandemie, corespondenții de la Bruxelles au fost nevoiți să se adapteze la modul de muncă digitalizat, însă aceasta nu ar trebui să fie norma, adaugă el.

”Comisia pare să considere că acest mod de lucru trebuie să continue și să devină noua normă, dar asta e o mare greșeală. Lucrurile trebuie să revină la normalitate, cu prezența fizică a jurnaliștilor ca regulă, nu ca excepție”, a spus el, adăugând că orice schimbare către un sistem mai profund digitalizat ar trebui discutată și convenită cu jurnaliștii.

Jurnaliști sau follower-i?

Consoli a ridicat, de asemenea, problema modului în care Comisia a ales să distribuie spre public informațiile principale în timpul pandemiei, sugerând că jurnaliștii de la Bruxelles au fost ignorați.

”Cele mai multe dintre știrile «mari» din timpul pandemiei au fost publicate fie pe Twitter, fie prin clipuri video ale Comisiei, distribuite prin rețelele de socializare. Ne tratează ca pe follower-i, nu ca pe jurnaliști. Rolul nostru este să investigăm și să analizăm, nu să urmărim o poveste frumoasă”, a spus Consoli.

Euractiv.com a vorbit cu mai mulți corespondenți de la Bruxelles care nu au fost nici ei tocmai încântați de ”ideile” Comisiei. Unul dintre ei, care a vorbit sub condiția anonimatului, și-a exprimat speranța că executivul UE nu are motive ascunse care să fi condus la emiterea acestor ”idei”.

”Corespondenții de la Bruxelles cunosc instituțiile europene în profunzime și uneori vin cu întrebări dure, așa cum le și cere meseria. Sper că aceste idei ale Comisiei nu au în spate pur și simplu intenția de a le face viața mai ușoară factorilor de decizie din UE. Nu suntem aici pentru a răspândi propaganda UE, ci pentru a face o Europă mai bună”, a spus acesta.

scroll to top