Închide

Consiliul Europei, exasperat de România: Desecretizați contractele dintre partide și presă!

Avatar
Elvis presley digital wallpaper

Fotografie de Mike B pe Pexels

Timp de citire: 4 minute

Dincolo de progresele notabile făcute de România în domenii esențiale privitoare la statul de drept, cel mai recent raport de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind România, făcut public joi, exprimă îngrijorări legate de nerespectarea avizelor Comisiei de la Veneția în reforma justiției și în lupta anticorupție și cere explicit desecretizarea mega-contractelor semnate de partidele politice cu presa. Publicarea raportului vine la doar o zi după o investigație Recorder.ro, care dezvăluie mecanismele prin care partidele se promovează la televiziunile de știri, cu bani publici care ajung în conturile trusturilor prin agenții de media.

În raportul de monitorizare, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei se declară îngrijorată că legile justiției, care ar trebui dezbătute în această perioadă în Parlamentul României, nu respectă avizul Comisiei de la Veneția și al GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției).

Ca atare, cere legislativului românesc să țină cont de recomandările instituțiilor europene în acest sens atunci când va adopta noi amendamente la legile justiției.

Pe această temă, deputatul USR Iulian Bulai a miercuri că a sesizat Comisia de la Veneţia pe legile justiției, propuse de ministrul Cătălin Predoiu. Bulai a solicitat un aviz al Comisiei pe cele trei proiecte de legi. Demersul l-a enervat pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a reacționat violent, potrivit Hotnews.ro.

”Este și nedrept, și incorect, și ipocrit să se reproșeze acum Guvernului, Ministerului Justiției că nu mai sesizează Comisia de la Veneția, ca și când ți se reproșează că nu bifezi o procedură al cărei timp a trecut. Nu este vina noastră asta. Dar am ținut cont de avizele Comisiei de la Veneția!”, a spus Predoiu.

”Taxa de protecție” a politicienilor în presă, criticată de Consiliul Europei

În mod explicit, raportul cere României

”… să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă prevederi legale care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă.”

Aceste contracte, care ajung la ordinul milioanelor de euro, sunt secrete, ceea ce îi face pe autorii raportului să afirme că

”… utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza contractelor secrete reprezintă cea mai mare îngrijorare”, având posibilitatea de a afecta independența editorială.

Ce trebuie să facă România?

Potrivit raportului (disponibil integral aici), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cere României următoarele:

În domeniul judiciar:

  • să continue reforma în curs de desfășurare, respectând termenele stabilite prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
  • să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
  • să asigure caracterul incluziv al procesului legislativ; să desfășoare consultări semnificative cu toate părțile interesate și să încerce să țină seama de diferitele opinii;
  • să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
  • să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea digitalizării sistemului judiciar.

În domeniul luptei împotriva corupției:

  • să continue punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficiența acesteia;
  • să modifice Codurile de drept penal și de procedură penală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește termenele stabilite prin Strategia națională anticorupție;
  • să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În domeniul mass-media:

  • să asigure implementarea adecvată a legislației existente privind accesul la informație;
  • să asigure independența deplină a Consiliului Național al Audiovizualului, prin stabilirea unor criterii clare de criterii profesionale clare pentru selectarea membrilor săi și să asigure resurse bugetare adecvate;
  • să asigure transparența deplină a proprietății mass-media;
  • să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă prevederi legale care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă;
  • să asigure investigarea și pedepsirea corespunzătoare a autorilor în cazurile de hărțuire sau de intimidare a jurnaliștilor.

În domeniul executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO):

  • să intensifice eforturile de punere în aplicare a hotărârilor CEDO, în special a celor referitoare la cele nouă cazuri principale care fac obiectul procedurii de supraveghere consolidată a Comitetului Miniștrilor și a celor peste trei sute de cazuri repetitive;
  • să ia în considerare explorarea fezabilității organizării de sesiuni de formare în cooperare cu Consiliul Europei privind punerea în aplicare a hotărârilor Curții, precum și cu Unitatea de Cooperare a Adunării Parlamentare privind urmărirea legislativă a deciziilor CEDO.

În domeniul minorităților și al grupurilor vulnerabile:

  • să condamne fără rezerve, să investigheze și să urmărească în justiție orice remarcă și orice comportament discriminatoriu, precum și să elimine discursului instigator la ură din discursul public;
  • să continue eforturile care vizează o mai bună integrare a cetățenilor români aparținând minorității rrome;
scroll to top