Consumul de energie pentru răcire în Europa s-a dublat în șase ani. Țările cu cel mai mare consum
Luna iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și a doua cea mai caldă la nivel mondial, potrivit Copernicus. Cei mai călduroși trei ani înregistrați vreodată la nivel global au fost 2024, 2023 și 2025, în această ordine. Creșterea temperaturilor și valurile de căldură determină tot mai multe persoane să utilizeze sisteme de răcire. Acest fenomen duce la o creștere a cererii de energie în întreaga Europă. Consumul de energie al gospodăriilor pentru răcire în UE s-a dublat între anii 2018 și 2024, potrivit Euronews.
Așadar, cum a evoluat consumul de energie pentru răcire în Europa? În ce țări s-au înregistrat cele mai mari creșteri? Și în ce țări reprezintă răcirea cea mai mare parte a consumului de energie?
Volumul de energie consumat de gospodării pentru răcire în UE ilustrează clar creșterea cererii. Acesta a crescut de la 40,5 mii de terajouli (TJ) în 2018 la 80,4 mii de TJ în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de 99%.
În 2010, acesta se situa la doar 15,5 mii TJ, ceea ce înseamnă că consumul a crescut cu 420% în decurs de 14 ani.
Aspectul de reținut privind cele mai mari creșteri
Evoluția înregistrată între 2018 și 2024 variază semnificativ în întreaga Europă. Totuși, aceste rate de creștere trebuie interpretate cu prudență.
Unele țări care anterior utilizau puțină energie – sau deloc – pentru răcire au început să adopte sisteme de aer condiționat și alte metode de răcire. Deși consumul lor rămâne scăzut, acest lucru poate genera creșteri procentuale foarte mari.
În Austria, de exemplu, consumul de energie al gospodăriilor pentru răcire a crescut de la 22 TJ în 2018 la 253 TJ în 2024.
Astfel, Austria a devenit țara care a înregistrat cea mai mare creștere a consumului de energie pentru răcire în perioada 2018-2024, depășind 1.000%. În rândul țărilor din UE, Cehia a consemnat o creștere de 244% a consumului de energie pentru răcire. Italia ocupă locul al treilea, cu o creștere de 193%, fapt ce evidențiază modul în care cererea continuă să crească chiar și într-o țară în care aerul condiționat este deja un lucru obișnuit.
Consumul de energie pentru răcirea spațiilor s-a mai mult decât dublat și în Ungaria (171%), Finlanda (163%), Spania (127%), Slovenia (114%) și Grecia (103%) în această perioadă.
Alături de Italia, creșterile din Spania și Grecia arată cum nevoile de răcire sunt în creștere în sudul Europei.
Printre cele mai mari economii ale UE, Franța a înregistrat o creștere de 52%, în timp ce Germania a rămas relativ stabilă, cu o creștere de doar 8%.
Un zero în grafic indică faptul că nu a fost raportat niciun consum de energie pentru răcire, nu că nu a existat nicio creștere.
Climatizarea reprezintă o pondere semnificativă în unele țări
Ponderea energiei utilizate pentru climatizarea locuințelor în consumul final al gospodăriilor variază considerabil în Europa, reflectând diferențele climatice și geografice.
În 2024, media la nivelul UE a fost de doar 0,84%, adică sub 1%.
Cu toate acestea, climatizarea reprezintă o parte semnificativă din consumul de energie al gospodăriilor în unele țări. Cipru ocupă primul loc, cu 16% din consumul de energie al gospodăriilor alocat climatizării. Procente de două cifre se înregistrează și în Malta (15%) și Albania (13,4%), țară candidată la aderarea la UE.
În Grecia, 7,4% din consumul de energie al gospodăriilor este destinat climatizării. Această pondere depășește 2% în Macedonia de Nord (3%), Muntenegru (2,9%), Spania (2,5%), Italia (2,3%) și Croația (2,1%).
Italia consumă o treime din energia utilizată în UE pentru răcire
Italia (26,3 mii TJ) înregistrează cel mai ridicat consum de energie pentru răcire din UE. Mai semnificativ este faptul că aceasta reprezintă aproape o treime din totalul UE, respectiv 32,7%.
Spania ocupă locul al doilea atât în ceea ce privește ponderea, cât și consumul absolut, cu 17,8% și 14,3 mii TJ. Grecia deține a treia cea mai mare pondere din UE, cu 14,8%, situându-se mult peste Franța (11,8%).
Dacă sunt incluse și țările candidate, Turcia ocupă locul al treilea în ceea ce privește consumul de energie pentru răcire, cu 13,6 mii TJ.
Valurile de căldură din iunie 2026 duc la creșterea cererii și a prețurilor la electricitate
Nevoia tot mai mare de răcire remodelează deja piața de electricitate a Europei.
În timpul valurilor de căldură din iunie 2026, cererea de electricitate a crescut brusc în cele mai mari patru economii ale UE, Franța înregistrând cea mai mare creștere. Potrivit RTE, operatorul rețelei electrice din Franța, fiecare grad Celsius în plus la temperatură generează, de regulă, o creștere a cererii de electricitate cuprinsă între 0,7 GW și 1 GW, sistemele de răcire fiind responsabile pentru un consum suplimentar estimat între 10 și 14 GW în zilele cele mai fierbinți.
Cererea ridicată a dus la o creștere bruscă a prețurilor angro la energie electrică. Prețurile au depășit 200 de euro pe megawat-oră (MWh) în Germania, au ajuns la aproape 160 euro/MWh în Franța și au depășit 110 euro/MWh în Spania. Această creștere bruscă a fost cauzată nu doar de cererea sporită pentru răcire, ci și de limitările ofertei: producția scăzută de energie eoliană din Germania a coincis cu reduceri temporare ale producției nucleare franceze, provocate de temperaturile neobișnuit de ridicate ale apei din râuri. Deși creșterile prețurilor angro nu se reflectă imediat în facturile gospodăriilor, majorările prelungite pot duce, în cele din urmă, la scumpirea energiei electrice pentru consumatorii finali.
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală
Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid de pe glob, înregistrând o rată de încălzire dublă față de media mondială. Conform datelor FAO, cele 10 țări care au înregistrat cele mai mari creșteri de temperatură în 2023 se aflau toate în Europa, fapt ce reflectă impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra continentului.









