Controverse | Rezistența la antibiotice ar putea fi rezolvată cu ajutorul ingineriei genetice

Soluția la rezistența tot mai mare a bacteriilor la antibiotice ar putea fi rezolvată cu ajutorul ingineriei genetice. Aceasta ar putea deveni o armă redutabilă de luptă împotriva superbacteriilor, însă unele consecințe ar putea fi imprevizibile și mai putin sănătoase, scrie digi24.ro.

Bacteriile înarmate cu o armă confecționată cu ajutorul tehnologiei de modificare genetică CRISPR și care infectează alți microbi în timpul reproducerii acestora ne-ar putea ajuta să ucidem superbacterii periculoase, rezistente la antibiotice. Dar asta, numai în cazul în care autoritățile aprobă utilizarea lor, scrie New Scientist.

În timp ce această abordare promite enorm, faptul că se folosește de bacterii modificate genetic o face să fie controversată în comunitatea științifică.

„Ar fi ca și cum am lansa în mediu mașini de ucidere modificate genetic. Oare ce s-ar putea întâmpla?” se întreabă David Edgell de la Universitatea de Vest din Canada.

Rezistența la antibiotice și proliferarea superbacteriilor ar putea provoca, până în 2050, cel puțin 10 milioane de decese anual, dacă această criză globală de sănătate nu este oprită. Dezvoltarea de noi antibiotice a devenit unul dintre obiectivele cele mai presante ale timpului nostru.

Cercetări recente de la Universitatea din Manchester au indicat posibilitatea unei noi forme de producție pentru antibiotice, una care ar putea ajuta în războiul împotriva acestor superbacterii. Cercetătorii au descoperit calea biosintetică a unui antibiotic numit malonomicină folosind tehnologia CRISPR/Cas9, instrumentul revoluționar și uneori controversat de editare a genelor.

Prin utilizarea unei combinații de bioinformatică, experimente in vitro și editare genetică, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, în colaborare cu Universitatea din Cambridge, au putut identifica o cale biosintetică de obținere a antibioticului malonomicină, necunoscut anterior.

„Acest lucru ar putea deschide drumul unui nou tip de proces de producție a antibioticelor”, a declarat Jason Micklefield, conducătorul studiului, profesor de biologie chimică la Institutul de biotehnologie Manchester.

„Suntem optimiști că rezultatele noastre ar putea duce la descoperirea de noi antibiotice și ne-ar putea oferi, de asemenea, modalități noi de a produce antibiotice. Trebuie să putem combate urgent agenții patogeni rezistenți la medicamente”, a adăugat acesta.

În ciuda entuziasmului, există și îngrijorări: una dintre ele ia în calcul riscurile necunoscute pe care le implică modificarea artificială a virusurilor și a bacteriilor. Însă, la cât de repede evoluează superbacteriile. s-ar putea ca, în curând, să nu avem de ales, avertizează oamenii de știință.

Antibioticele au fost folosite pentru trata numeroase infecții începând cu 1940, când penicilina a fost dezvoltată dintr-un tip de ciupercă numit Penicillium. Antibioticul rezultat a fost extrem de eficient împotriva patologiilor cauzate de bacterii gram-pozitive.

De atunci, sute de alte medicamente au fost descoperite sau produse sintetic, inclusiv antibiotice antiparazitare și antifungice. În timp ce acestea au salvat nenumărați oameni de la moarte și handicap, utilizarea lor necorespunzătoare a condus la problema larg răspândită a rezistenței la antibiotice. Asta înseamnă că infecțiile relativ simple – tratate cu ușurință cu doar câteva decenii în urmă – se transformă în boli care ne pun acum viața în pericol. Practic, rezistența la antibiotice devine o problemă semnificativă de sănătate la nivel global.