Coronavirus | Germania înregistrează prima scădere a salariilor, pentru prima dată după 2007

Salariile nominale în Germania au scăzut în 2020, pentru prima dată de când s-a început colectarea datelor, în 2007, a anunţat miercuri Oficiul federal de statistică (Destatis).

Institutul de cercetare economică Ifo a înrăutăţit estimarea pe 2021 privind creşterea PIB-ului Germaniei la 3,7%, faţă de prognoza anterioară, de 4,2%.

Potrivit adevarul.ro, câştigurile nominale au scăzut cu 0,7% în 2020 comparativ cu 2019. Ţinând cont de evoluţia inflaţiei, care a fost de 0,5% în 2020, scăderea salariilor este şi mai brutală, fiind în medie de 1,1%.

Totuşi, datele nu includ sprijinul financiar pentru cei cuprinşi în schema guvernamentală pentru angajaţii cu program de lucru redus, deşi aceste alocaţii “au atenuat pierderea câştigurilor pentru mulţi angajaţi”, în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), a informat Destatis.

Numărul de ore de lucru săptămânale pentru cei angajaţi full-time a scăzut în 2020 cu 2,9%, comparativ cu 2019. Cel mai sever declin, de 19,4%, a fost în industria ospitalităţii, iar cel mai redus în sectoarele economice, conform datelor Destatis.

Scăderea din 2020 pune capăt unui deceniu de creştere continuă a salariilor în prima economie a zonei euro, de aproape 2,5% pe an. În această perioadă, salariile au beneficiat de introducerea unui salariu minim pe economie în 2015 şi de o rată scăzută a şomajului, care a crescut puterea de negociere a sindicatelor.

În 2020, scăderea salariilor a fost însoţită de o creştere a şomajului, care în prezent este de aproape 6% în Germania, faţă de 5% înaintea crizei sanitare.

Institutele de cercetare se aşteaptă în acest an la creşteri ale economiei între 3% şi 4,9%

Institutul de cercetare economică Ifo a înrăutăţit estimarea pe 2021 privind creşterea PIB-ului Germaniei la 3,7%, faţă de prognoza anterioară, de 4,2%.

“Criza provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) afectează economia, iar restricţiile vor încetini redresarea”, a apreciat Timo Wollmershaeuser, director în cadrul Ifo Institute. Acesta a estimat că actuala criză ar urma să coste Germania 405 miliarde de euro până la finalul lui 2022.

Conform Ifo, numărul şomerilor ar urma să scadă uşor anul acesta, de la 2,7 milioane la 2,65 milioane, sau de la o rată a şomajului de 5,9% la 5,8%, în funcţie de evoluţia pandemiei.

Un alt institut german de cercetare economică, IW, previzionează un avans al PIB-ului celei mai mari economii europene de 3% în 2021 şi avertizează că Germania nu va ajunge la nivelul de dinaintea crizei până în 2022.

“Există disparităţi în creştere în economia germană. În timp ce sectorul serviciilor este în regim de staţionare, industria ţării ajunge gradual la nivelul de dinaintea crizei, în special în urma majorării exporturilor către China şi Statele Unite”, apreciază analiştii de la IW.

Institutul de politici macroeconomice (IMK) este mai optimist, prognozând o creştere a economiei germane de 4,9% în 2021. În pofida restricţiilor şi a începutului lent al vaccinării, PIB-ul Germaniei “se va redresa semnificativ în 2021 şi în 2022”, datorită comerţului extern şi consumului privat, susţin analiştii de la IMK. Aceştia se aşteaptă la un avans al PIB-ului Germaniei de 4,2% în 2022.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat miercuri că renunţă la decizia privind impunerea unor restricţii mai severe pe perioada sărbătorilor de Paşte, recunoscând că ideea a fost o greşeală pe care şi-o asumă.

“Ideea unor restricţii severe de Paşte a fost creată cu cele mai bune intenţii’, a spus cancelarul, adăugând însă că planul a fost pripit şi nu ar putea fi pus în aplicare într-un timp atât de scurt.

Guvernul său prevăzuse pentru perioada sărbătorilor pascale închiderea tuturor magazinelor şi desfăşurarea slujbelor religioase exclusiv online, au indicat miercuri surse guvernamentale.