Alianța nucleară | România și alte 6 țări cer UE să nu pună piedici sectorului energiei nucleare
Premierul României, Florin Cîțu, face parte dintr-un grup de șapte lideri europeni, condus de președintele francez Emmanuel Macron, care a cerut Comisiei Europene să nu mai pună piedici dezvoltării producției de energie nucleară și să ia în considerare modalități de a o menționa în cadrul de reglementare a ”finanțelor verzi” a Uniunii, înainte de summitul pe această temă care are loc astăzi, în format online, scrie Euractiv.com.
Într-o scrisoare adresată executivului UE, cei șapte lideri și-au declarat deschis sprijinul pentru energia nucleară în îndeplinirea obiectivelor UE privind clima.
”Suntem convinși că toate tehnologiile cu emisii zero și cu emisii reduse disponibile, care contribuie la neutralitatea climatică ar trebui nu doar să fie recunoscute, ci și sprijinite în mod activ de Uniunea Europeană”, au scris semnatarii. ”Acest lucru este valabil mai ales pentru energia nucleară, a cărei dezvoltare este unul dintre obiectivele principale ale Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice EURATOM, obligând instituțiile UE să o promoveze”, se menționa în scrisoarea datată în 19 martie.
Lista semnatarilor îi cuprinde pe liderii din Cehia (Andrej Babiš), Franța (Emmanuel Macron), Ungaria (Viktor Orbán), Polonia (Mateusz Morawiecki), România (Florin Cîțu), Slovacia (Igor Matovič) și Slovenia (Janez Janša).
Austria și Germania se opun cu fermitate energiei nucleare, motivându-și poziția prin riscurile de mediu pe care le prezintă deșeurile radioactive.
Energia nucleară este, de asemenea, exclusă, în principiu, din taxonomia finanțării ecologice a UE, din cauza criteriilor DNSH (”Do no Significant Harm” / ”A nu prejudicia în mod
semnificativ”), care interzice tehnologiilor să primească eticheta de ”investiții verzi” dacă subminează obiectivele de mediu, cum ar fi prevenirea și controlul poluării.
Semnatarii scrisorii susține însă că opțiunea pentru energia nucleară ar trebui să fie o decizie pe care fiecare țară a UE este liberă să o ia pe cont propriu, ”întru respect reciproc și indiferent de alegerile politice ale altor state membre”.
Polonia, Cehia și Bulgaria intenționează să construiască noi reactoare nucleare pentru a-și reduce dependența de cărbune și pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE. Bulgaria nu se numără însă printre semnatarii scrisorii.
Franța, la rândul său, a lansat un program ambițios pentru a-și înlocui unele dintre centralele nucleare învechite, cu o nouă generație de reactoare cu apă sub presiune, tehnologie numită EPR. Finlanda și Marea Britanie au și ele reactoare EPR în construcție, dar costurile acestora au crescut pe fondul întârzierilor și al problemelor de siguranță.
Costurile de finanțare pentru construirea de noi facilități energo-nucleare constituie o preocupare tot mai mare pentru industria de profil. Luna trecută, grupul de lobby al industriei nucleare FORATOM și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că energia nucleară riscă să fie exclusă din manualul de reguli al UE privind taxonomia finanțelor sustenabile.
“Pentru noi, marea problemă a taxonomiei este că va permite companiilor eligibile să aibă acces la obligațiuni și fonduri care au o rată a dobânzii mai mică. Prin urmare, costurile finanțării ar putea fi mai mici dacă am avea acces la aceste fonduri”, a declarat Jessica Johnson, director de comunicare la FORATOM, asociația de lobby care reprezintă industria nucleară la Bruxelles.
În scrisoarea lor, cei șapte lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că politicile UE limitează în prezent dezvoltarea de noi centrale nucleare și au solicitat ”un cadru adecvat pentru noile facilități energo-nucleare”.
”Solicităm Comisiei Europene să se asigure că politica energetică și climatică a UE ia în considerare toate căile către neutralitatea climatică, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice. În acest context, toate tehnologiile disponibile și viitoare cu emisii zero și cu emisii reduse trebuie să fie tratate în mod egal în cadrul tuturor politicilor UE, inclusiv în cadrul taxonomiei investițiilor sustenabile, care vizează realizarea neutralității climatice până în 2050”, mai scriu semnatarii scrisorii.









