COVID-19: Atingerea imunității de turmă poate apărea mai devreme decât se credea anterior
Atunci când o proporție suficient de mare dintr-o populație devine imună la o infecție, aceasta nu se mai poate răspândi. Un nou studiu ce folosește modele sugerează că pragul pentru obținerea imunității de turmă pentru COVID-19 este mult mai mic decât au presupus inițial oamenii de știință, conform Medical News Today.
Pe măsură ce guvernele din întreaga lume decid cât de rapid să ușureze măsurile de izolare în timpul pandemiei generate de noul coronavirus, întrebarea dacă au ajuns la imunitatea de turmă va deveni din ce în ce mai importantă pentru a preveni alte valuri de infecție.
Când suficienți oameni dintr-o populație dată devin imuni la o infecție – cunoscută sub denumirea de imunitate de turmă – aceasta rupe lanțul de transmitere. Focarul se încheie, chiar și în absența unor măsuri preventive. Cu toate acestea, relaxarea măsurilor preventive înainte ca o populație să ajungă la imunitatea de turmă poate duce la un al doilea val de infecție.
Modelul clasic pe care epidemiologii îl folosesc pentru a prezice imunitatea de turmă estimează că pragul pentru COVID-19 este de aproximativ 60% din populație. Dar acest model presupune că o populație câștigă imunitate datorită unui program de vaccinare, decât ca urmare a unor infecții în timpul extinderii focarelor.
Matematicienii de la Universitatea din Nottingham din Marea Britanie și de la Universitatea Stockholm din Suedia și-au dat seama că diferite grupuri de oameni din cadrul unei populații răspândesc infecții la diferite rate. Când au actualizat modelul clasic pentru a ține cont de ratele de transmitere în diferite grupe de vârstă și în rândul persoanelor cu niveluri diferite de activitate socială, pragul imunității de turmă a scăzut la 43%.
Cercetarea, publicată în revista Science, sugerează că activitatea socială este un factor determinant mai important pentru prag decât vârsta.
„Urmărind această nouă abordare matematică pentru estimarea nivelului de atins pentru imunitatea de turmă, am constatat că ar putea fi redus la 43% și că această reducere se datorează în principal nivelului de activitate, mai degrabă decât structurii de vârstă”, spune prof. Frank Ball de la Universitatea din Nottingham, unul dintre autorii studiului.
„Nivelul imunității de turmă este mai scăzut atunci când imunitatea este cauzată de răspândirea bolii, decât atunci când imunitatea provine din vaccinare”, continuă el.
Matematicienii subliniază că estimarea lor este o ilustrare a modului în care variabilitatea ratelor de transmitere în cadrul unei populații afectează imunitatea de turmă, mai degrabă decât o valoare exactă. Cu toate acestea, noul model sugerează că o populație poate atinge imunitatea de turmă mai devreme – și după mai puține decese – decât au sugerat unele prognoze de la începutul pandemiei.
Pentru a-și crea modelul, matematicienii au adăugat două caracteristici care știau că joacă un rol important în răspândirea infecției.
Prima implică divizarea populației în șase grupe de vârstă, fiecare având un număr mediu diferit de contacte sociale. Al doilea a implicat subdiviziunea acestor categorii de vârstă în nivele de activitate socială – ridicat, mediu și scăzut.
Matematicienii au presupus că, în medie, o persoană începe să transmită virusul celorlalți la 3 zile după ce s-a infectat și continuă să-l răspândească timp de 4 zile. De asemenea, au presupus că la începutul focarului, fiecare persoană care are virusul îl transmite în medie altor 2.5 persoane.
Modelul a sugerat că populația va obține imunitate de turmă după ce 43% dintre oameni au contractat virusul. În acel moment, infecția ar înceta să se răspândească, iar focarul ar ajunge la sfârșit.









