Criza petrolului | Acțiunile Shell s-au prăbușit la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani
Acțiunile Royal Dutch Shell au scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani după ce compania a anunțat o reorganizare la nivel de trust, demonstrând amploarea provocării cu care se confruntă cele mai mari companii petroliere pentru a convinge investitorii cu privire la ambițiile lor ecologice, notează Bloomberg.
Acțiunile Shell’s B au ajuns joi la 99.10 €, cel mai scăzut nivel din noiembrie 1995. Concurentul său din Londra, BP, a scăzut la minimul ultimilor 25 de ani pentru a doua săptămână consecutiv, acțiunile ajungând la 23.83 €.
Shell a anunțat miercuri concedierea a 9.000 angajați până la sfârșitul anului 2022, despre care estimează că va avea ca rezultat economii de până la 2,5 miliarde de dolari. Concedierile fac parte dintr-o restructurare mai amplă a companiei, deoarece încearcă să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se transforme într-una de energie mai curată.
Și grupul petrolier British Petroleum (BP) a anunţat un plan care vizează desfiinţarea unui număr de 10.000 de posturi, adică un procent de 15% din forța de muncă. Această măsură este luată pe fondul prăbuşirii cererii de petrol la nivel global în urma crizei coronavirus, transmit BBC şi Reuters.
Grupul are, în prezent, 70.100 de posturi, iar aproximativ o cincime dintre posturile care vor fi desfiinţate provin din Marea Britanie, unde BP are 15.000 de angajaţi, a precizat un purtător de cuvânt al grupului, transmite Reuters.
Companiile petroliere s-au luptat cu impactul pe care pandemia de coronavirus l-a avut asupra cererii globale și a prețurilor. Shell și-a redus dividendele pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, precum și cheltuielile de capital la începutul acestui an, în încercarea de a reduce costurile.
Cererea mondială de petrol va creşte anul viitor comparativ cu anul acesta, pe măsură ce lumea depăşeşte pandemia de coronavirus, dar nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei mai devreme de 2022, a apreciat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA).
“Prima noastră estimare pentru întregul an 2021 arată că cererea de petrol va creşte cu 5,7 milioane de barili pe zi (bpd), ceea ce înseamnă că la un nivel de 97,4 milioane bpd va fi cu 2,4 milioane bpd sub nivelul din 2019”, susţine IEA în raportul său preliminar din vară. “Livrările reduse de combustibili pentru avion şi kerosen vor afecta cererea totală de petrol până cel puţin în 2022, în condiţiile în care industria aeronautică se confruntă cu o criză existenţială”, adaugă IEA.
La nivel mondial, din cauza recomandărilor de a sta acasă și a nu călători, cererea pentru petrol s-a prăbușit. Din acest motiv, costul petrolului a scăzut la mai puţin de 20 de dolari pe baril în perioada de vârf a pandemiei, ceea ce reprezintă mai puţin de o treime din costul de 66 de dolari de la începutul anului. De atunci, preţul a recuperat parţial din pierderi, ajungând la aproximativ 40 de dolari pe baril.









