ANALIZĂ Crizele financiare ale ultimilor 40 de ani. Ce anume le-a declanșat și ce am învățat din ele?

Pieţele financiare au trecut prin tulburări masive în ultima lună, determinate parţial de două dintre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, în timp ce banca elveţiană Credit Suisse a fost cumpărată de urgenţă de rivalul UBS Group, într-o fuziune concepută de autorităţile de reglementare elveţiene, transmite news.ro, citând Reuters.

Temerile de contagiune bancară rămân, iar investitorii sunt îngrijoraţi că economiile globale vor avea de suferit dacă efectele ratelor mai mari ale dobânzilor vor torpila şi alte bănci.

Iată o scurtă prezentare a unora dintre cele mai mari crize financiare din ultimii 40 de ani:

CRIZA DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUTURI DIN SUA

Peste 1.000 de instituţii de economii şi împrumut (S&L) au fost distruse în SUA în timpul crizei care s-a desfăşurat de-a lungul anilor 1980, ducând la costuri de până la 124 de miliarde de dolari pentru contribuabili.

Criza a avut rădăcini în împrumuturile imobiliare vulnerabile şi comerciale acordate de S&L, după ce Statele Unite au eliminat plafoanele dobânzilor la împrumuturile şi depozitele lor, ceea ce le-a permis să-şi asume mai multe riscuri.

CRIZA OBLIGAŢIUNILOR JUNK

După aproape un deceniu de creştere puternică, piaţa obligaţiunilor junk (nerecomandate investiţiilor) a scăzut la sfârşitul anilor 1980, în urma unei serii de majorări ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală.

Michael Milken a ajutat la popularizarea instrumentului financiar, mulţi folosindu-l ca o modalitate de finanţare a achiziţiilor cu efect de levier.

Dar oferta a depăşit în cele din urmă cererea, iar piaţa s-a redus. Milken a fost acuzat de ilegalităţi cu instrumente financiare şi de raportate.

El a plătit o amendă de 200 de milioane de dolari şi a ispăşit o pedeapsă de 22 de luni de închisoare.

CRIZA PESO-ULUI MEXICAN

Mexicul şi-a devalorizat moneda, peso,  în 1994, într-o măsură surprinzătoare, după ce deficitul de cont curent al ţării a crescut şi rezervele sale internaţionale au scăzut.

Ţara a ajuns să obţină sprijin financiar extern din partea Fondului Monetar Internaţional şi un ajutor de 50 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite.

CRIZA VALUTARĂ ASIATICĂ

O ieşire masivă de capital din economiile asiatice la mijlocul şi sfârşitul anilor 1990 a pus presiune asupra monedelor din regiune, necesitând sprijin guvernamental.

Criza a început în Thailanda, unde autorităţile au fost nevoite să devalorizeze bahtul thailandez după luni de zile în care au încercat să apere corelarea monedei cu dolarul şi şi-a epuizat rezervele valutare.

Contagiunea s-a extins curând pe alte pieţe din Asia, inclusiv Indonezia, Coreea de Sud şi Malaezia.

Organismele globale, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, au intervinit cu pachete de salvare în valoare de peste 100 de miliarde de dolari pentru ţările afectate.

CRIZA FONDULUI AMERICAN LONG TERM CAPITAL MANAGEMENT (LTCM)

Fondul speculativ american LTCM a pierdut peste 4 miliarde de dolari într-o perioadă de câteva luni în 1998, în urma crizei asiatice şi a unei crize financiare ulterioare din Rusia.

Fondul a avut o expunere uriaşă la obligaţiunile guvernamentale ruseşti şi a suferit pierderi majore după ce Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor şi şi-a devalorizat moneda.

Banca Rezervei Federale din New York a ajutat la intermediarea unui ajutor privat de 3,5 miliarde de pentru LTCM, iar Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor de trei ori în lunile următoare.

CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ DIN 2008

Cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune a avut rădăcinile în împrumuturile riscante acordate debitorilor instabili, care au început să-şi piardă din valoare după ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor în perioada premergătoare crizei.

Multe companii au investit masiv în obligaţiuni ipotecare riscante, care au proliferat în anii precedenţi.

Criza a dus la prăbuşirea unor giganţi de pe Wall Street, inclusiv Bear Stearns şi Lehman Brothers, ambii deţinând poziţii importante în titluri ipotecare.

Criza a cuprins şi gigantul de asigurări American International Group (AIG), care a avut nevoie de un ajutor de 180 de miliarde de dolari.

Guvernul SUA a închis Washington Mutual, în ceea ce a fost cel mai mare faliment al unei bănci americane produs vreodată.

”Marea recesiune” care a rezultat a fost cea mai gravă recesiune economică din ultimii 70 de ani.

CRIZA DATORILOR EUROPENE

Provocată de criza financiară din 2008, creşterea datoriilor în unele dintre marile economii europene a dus la o pierdere a încrederii în afacerile din regiune.

Grecia a fost printre cele mai afectate, deoarece principalele sale industrii de transport maritim şi turism au fost sensibile din punct de vedere economic.

A fost prima ţară care a fost salvată de alte economii din zona euro. Portugalia, Irlanda şi Cipru au fost, de asemenea, salvate din default, iar şomajul a crescut, în special în ţările care se învecinează cu Marea Mediterană.