Cum a evoluat populația maghiară din Harghita și Covasna în ultimul deceniu? – Recensământ INS

Timp de citire: 2 minute

În judeţul Harghita a crescut, iar în Covasna a scăzut proporţia maghiarilor faţă de recensământul din 2011 – a anunţat marţi Institutul Român de Statistică într-un comunicat în care a publicat date provizorii privind recensământul de anul trecut, în distribuţie teritorială. Însă, în cifre absolute, în ambele județe trăiesc mai puțini maghiari decât în urmă cu 10 ani.

În România există două judeţe din 41 în care maghiarii sunt majoritari: 232 000 (85,7% din populaţia locală care şi-a declarat naţionalitatea) în judeţul Harghita şi 133 000 (71,8%) în judeţul Covasna. La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 259 000 de maghiari în judeţul Harghita, reprezentând 84,8% din populaţia locală, respectiv 152 000 (73,6%) în judeţul Covasna.

În cel de-al treilea judeţ al Ţinutului Secuiesc, judeţul Mureş, numărul maghiarilor înregistraţi a scăzut de la ultimul recensământ de la 201 000 la 165 000 (35,6% din populaţia care şi-a declarat naţionalitatea), în judeţul Satu Mare de la 113 000 la 93 000 (31,4%), iar în judeţul Bihor de la 138 000 la 112 000 (22,3%).

Dintre judeţele cu o populaţie maghiară semnificativă, judeţul Cluj a înregistrat cea mai mare scădere (24%) a populaţiei maghiare, aici s-au înregistrat 78 455 de maghiari (11,6%), faţă de 103 000 cu 10 ani în urmă.

În România, 1 002 200 de persoane s-au declarat de naţionalitate maghiară la recensământul de anul trecut, astfel minoritatea maghiară reprezintă 6 % din populaţia care a răspuns la întrebarea legată de naţionalitate. La recensământul anterior, în 2011, 1 227 623 de persoane s-au declarat maghiari, ceea ce înseamnă că numărul maghiarilor înregistraţi a scăzut cu peste 225 000 în zece ani.

Rromii, pe locul 2 ca minoritate în România

A doua cea mai numeroasă minoritate naţională, după maghiari, este comunitatea rromă, cu 560 000 de persoane, care reprezintă 3,4% din populaţia României la recensământul de anul trecut. Proporţional vorbind, cele mai mari populaţii de romi se găseau în judeţele Mureş (9,7% din populaţia care şi-a declarat apartenenţa etnică), Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%). În Bucureşti, 0,8 la sută din populaţie s-a declarat de etnie romă.

Alte naţionalităţi din România cu peste 20 000 de suflete sunt: ucrainenii (45 800), germanii (22 900) şi turcii (20 900).

La recensământul din România, 13% din persoanele recenzate nu şi-au declarat naţionalitatea.

Potrivit datelor preliminare, recensământul a înregistrat un număr de 19 053 800 de rezidenţi permanenţi în România, dintre care 16 568 900 au răspuns la întrebarea privind apartenenţa etnică.