Scenarii de criză: Cum ar putea să arate apocalipsa alimentară a Europei? ”Suntem mai aproape decât ne imaginăm!”

• ”O criză de alimente în Europa? Singura întrebare este când, nu dacă, dar nimeni nu pare dispus să asculte”, spune o voce neidentificată dintr-o transmisie video live. Publicul stă liniștit și ascultă.
• Efectele combinate ale celor doi șturlubatici, El Niño și La Niña, au paralizat producția de soia din America Latină.
• Două țări care produc o imensă cantitate de cereale necesare traiului de zi cu zi al omenirii – Ucraina și Rusia – sunt în război.
• Indonezia a interzis exporturile de ulei de palmier în Europa, iar China consumă cantități tot mai impresionante de alimente.
• Regiunea din jurul Mării Mediterane se transformă într-un deșert văzând cu ochii.
• Acum, suntem în anul 2024. ”O criză de alimente în Europa? Singura întrebare este când, nu dacă, dar nimeni nu pare dispus să asculte”, spune o voce neidentificată dintr-un clip video. Publicul stă liniștit și ascultă.

Încă nu suntem acolo

Evenimentele nu au luat încă o întorsătură cu adevărat dramatică, desigur.

Însă, în primele două zile ale lunii trecute, într-o clădire din centrul Bruxelles-ului, aproximativ 60 de oficiali guvernamentali ai statelor membre UE și ai establishment-ului Comisiei Europene, mai mulți experți în securitate alimentară, reprezentanți ai industriei alimentare și câțiva jurnaliști s-au adunat pentru a discuta și a se confrunta cu posibilitatea reală a împlinirii unui scenariu despre care abia în urmă cu câțiva ani s-a vorbit pentru prima dată: o criză alimentară în toată regula, în Europa.

Jurnalista Agnieszka de Sousa de la Bloomberg a participat la discuții nu doar ca parte dintr-o audiență pasivă, ci și la grupurile de discuții care au fost organizate în cadrul evenimentului.

Avanpremiera crizei. Mizanscena

Grupurile de discuții formate au dezbătut o serie de scenarii simulate despre ceea ce s-ar putea întâmpla într-un anumit moment din viitor, încercând să dea o mână de ajutor la elaborarea unor politici care să vizeze atât prevenirea unor scenarii catastrofale, cât și răspunsul la acestea.

Doar câteva străzi mai încolo, fermierii își intensificau protestele împotriva Uniunii Europene, creând probleme în aprovizionarea magazinelor, ca și cum s-ar fi adunat acolo tocmai pentru a trezi și mai mult atenția participanților.

Întâlnirea nu avea loc într-un buncăr sau într-un spațiu aseptic, departe de lumea dezlănțuită, ci într-o sală cochetă, modernă, cu toate tehnologiile de ultimă oră la îndemână. Tocmai astfel, participanții au putut să vadă imagini adevărate, din zilele noastre: urmările secetei, ale inundațiilor, tulburări sociale de mare amploare, totul pe un fond muzical de rău augur, care a creat un supliment al sentimentului de urgență.

Test de stres

”Așteptați-vă la haos. S-ar putea să fiți zdruncinați, s-ar putea să nu aveți la îndemână toate informațiile. Dar va fi o adevărată călătorie în timp”, avertizează audiența Piotr Magnuszewski, modelator de sisteme și designer de scenarii care a lucrat cu Națiunile Unite.

Pentru a derularea unui așa-numit test de stres al unei regiuni a globului cu un nivel de securitate alimentară dintre cele mai ridicate de pe planetă, trebuie înțeles, întâi de orice, că sistemul alimentar european dă semnale de alarmă din ce în ce mai dese către autoritățile politice cu privire la asigurarea aprovizionării cu alimente a populației. În decurs de patru ani, șocurile multiple au zdruncinat modul în care alimentele sunt cultivate, distribuite și consumate în Europa.

Pandemia de Covid-19, invadarea Ucrainei de către Rusia și întreruperile survenite pe rutele maritime esențiale ale globului au perturbat lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor. Vremea tot mai imprevizibilă și cu tendințe extreme pune la mare presiune agricultura. În acest context, oficialii nu se mai întreabă când poate apărea o criză alimentară, ci mai degrabă la câte crize pot face față deodată.

Testele de stres reprezintă o obișnuință în sectorul bancar de la criza financiară din 2008 încoace. De asemenea, oficialii guvernamentali și factorii cu putere de decizie din SUA participă la simulări de scenarii dintre cele mai diverse, sub forma unor așa-numite ”jocuri de război” (”war games”). Cel mai cunoscut a fost cel care a simulat o pandemie cu doar câteva luni înainte de apariția Covid-19 în China, ceea ce a alimentat unele teorii ale conspirației.

În Europa, exercițiile de acest fel organizate de guverne sunt extrem de rare, cu atât mai puțin unul care să ia în discuție securitatea alimentară, spune Magnuszewski, care ocupă și funcția de director științific la Centre for Systems Solutions (CRS) din Wrocław.

Scenariul apropiat

Suntem în 2025. Recoltele au avut mult de suferit pe tot continentul, și nu numai. Acest fapt afectează sever prețurile hranei pentru animale, ceea ce limitează producția de carne și pește. Mai multe nave care în alți ani transportau produse agro-alimentare spre Europa se îndreaptă acum spre alte zări, pentru a satisface nevoile altor piețe, care oferă prețuri mai mari.

Limitările exporturilor de ulei de palmier din Asia fac ca aprovizionarea zilnică cu alimente de bază să fie la un nivel de avarie, pentru tot felul de produse, mergând până la pâinea cea de toate zilele.

Acuzațiile de ”lăcomie corporativă”, dezinformările și teoriile conspirației prind tot mai mult la populație.

Totuși, deocamdată, Europa se află într-o poziție de invidiat la nivel global. Continentul este unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume, de la cereale și lactate până la carne de porc și ulei de măsline, cu unele dintre cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară.

În medie, doar 14% din cheltuielile gospodăriilor au fost destinate alimentelor în 2021, comparativ cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt. În mod concret, Indexul Global al Securității Alimentare găsește constant țările europene printre cele mai sigure din lume.

Dar există și destule vulnerabilități.

Evenimentele meteorologice și climatice îi afectează în mod regulat pe fermieri, iar costurile Europei în materie de pierderi economice s-au ridicat la peste 50 de miliarde de euro din aceste motive, la nivelul anului 2022. Costul îngrășămintelor și al energiei necesare realizării culturilor și menținerii în funcțiune a serelor a crescut în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Revenim la scenariul pentru 2025: bande de hoți bine organizate trec la jafuri în supermarketuri. Poliția încearcă să limiteze, pe cât posibil, violențele care iau în stăpânire marile orașe de pe tot continentul, mai ales în Europa Occidentală. În Germania, peștele și carnea sunt tot mai rare pe rafturile magazinelor alimentare, în vreme ce crescătorii de animale dau faliment pe capete.

Între timp, atenția publicului se mută către profiturile pe care le anunță marile companii globale de comerț cu mărfuri alimentare. Fermele mici se prăbușesc ca piesele de domino, în timp ce atacurile asupra imigranților sunt tot mai răspândite.

O întrebare retorică se aude din boxe: UE a ajuns o navă care se scufundă? Numai ”elitele liberale” sunt de vină, spune altcineva.

Soluțiile?

”Jocurile de război” nu se termină fără ca participanții să schițeze și câteva posibile soluții pentru crizele simulate.

Aici, participanții s-au împărțit în mai multe grupuri, fiecărui participant atribuindu-i-se un rol, de la lobby-iști ai fermierilor, până la lideri de sindicate care reprezintă lucrătorii din industria alimentară.

Cu un fursec și o cafea în față, în grupulețe de patru sau cinci persoane, participanții au încercat să creioneze politici publice viabile, de la gestionarea crizelor acute, la construirea de rezerve strategice și furnizarea de alimente de subzistență pentru persoanele vulnerabile.

În general, muncă de pompier, chemat să stingă un incendiu gata produs, mai puțin politici de prevenire a unui astfel de posibil scenariu.

Pe termen lung, persistă întrebări majore cu privire la felul în care Europa își va putea reduce dependența excesivă de importurile de produse agro-alimentare din alte părți ale lumii, așa cum este cazul cu soia, produse atât de necesare pentru a aproviziona uriașa industrie europeană a cărnii și a lactatelor.

Unul dintre grupurile de lucru a susținut necesitatea urgentă a reducerii subvențiilor pentru sectorul de creștere a animalelor.

Aici s-a încheiat prima zi a evenimentului.

Cu un bufet splendid și bogat, udat cu vin bun.

A doua zi

Ca la orice eveniment care se respectă, ziua a doua a început cu o sesiune de mindfulness.

Apoi, participanții s-au reunit din nou în plen, pentru a discuta propunerile de politici și a trage eventuale concluzii.

În general, au existat puține obiecții la ideea că dietele trebuie să se orienteze către opțiuni mai sănătoase și să se îndepărteze de consumul de carne în cantitățile de astăzi. Au apărut întrebări cu privire la cel mai bun mod de a gestiona rezervele strategice de alimente și monitorizarea nivelul stocurilor de urgență.

Participanții au venit cu propuneri legate de teme care ar putea fi luate în discuție pentru viitoare evenimente de același fel, de la siguranța alimentară și bioterorism, până la combaterea dezinformării și pregătirea populației pentru răspândirea pe scară largă a unor boli transmise de animale, aceasta din urmă fiind ”o problemă uriașă, care riscă să devină tot mai mare”, după cum a spus Katja Svensson, consilieră principal pentru sisteme alimentare în cadrul Consiliului Nordic de Miniștri.

Drept concluzie, Chris Hegadorn, unul dintre organizatorii evenimentului, un fost diplomat american acum retras din activitate, a constatat că sunt puține guverne în Europa cu adevărat pregătite pentru gestionarea viitoarelor crize alimentare:

”Trăim în criză continuă în ultimii trei ani. Mai sunt încă atât de multe de făcut, la fiecare nivel. Cât despre crize, trebuie doar să știm că ele vor veni nu doar mai des, ci și mai puternice”, a avertizat el.