Cum arată cifrele economiei Rusiei și ce spun ele despre rezistența ei la sancțiunile impuse?
Întreaga lume oripilată de invadarea Ucrainei de către Rusia a anunțat sancțiuni împotriva Moscovei, despre care au susținut că vor fi capabile să ”rănească” agresorul într-atât de mult încât să-l oprească din acțiunile militare. Totuși, Rusia și-a petrecut ultimii șapte ani construindu-și o platoșă financiară formidabilă, care, privind retrospectiv, face parte dintr-un plan bine ticluit încă de după anexarea Crimeei. Chiar și așa, cei mai mulți analiști cred că, pe termen lung, este puțin probabil ca economia rusă să reziste unor sancțiuni coordonate și bine alese din partea Occidentului, potrivit unei analize a agenției de presă Reuters.
Europa, Statele Unite – și nu doar ele – anunță rafale de represalii economice, după ce președintele Vladimir Putin a trimis tancurile și avioanele de luptă în Ucraina. Noile sancțiuni se adaugă celor deja anunțate ca răspuns la decizia lui de a recunoaște independența provinciilor separatiste din estul Ucrainei.
”Ideea că Rusia nu va fi afectată este greșită. Este posibil ca efectele negative să nu fie resimțite la timp, dar sancțiunile vor împiedica potențialul Rusiei pe termen lung”, a declarat Christopher Granville, director general al companiei de consultanță TS Lombard, vechi observator și cunoscător al Rusiei din perspectivă economică.
Sancțiunile cuprind înghețarea activelor pentru mai multe bănci și oameni de afaceri ruși, oprirea finanțării de pe piețele străine, oprirea procesului de certificare a proiectului gazoductului Nord Stream 2 de către Germania și limitarea accesului la materii prime, materiale și know-how în domeniul înaltei tehnologii, inclusiv semiconductori.
Scutul financiar al Rusiei
Rusia a respins sancțiunile, Vladimir Putin spunând că îi vor lovi mai mult tocmai pe cei care le-au impus. Rușii susțin că economia lor nu va fi afectată, grație unei rezerve valorând echivalentul a 643 de miliarde de dolari și veniturilor tot mai mari din petrol și gaze, în special prin creșterea cotațiilor internaționale ale acestora.
Aceste cifre i-au adus Rusiei renumele de ”fortăreață economică”. La soclul acestei statui mai stau excedentul de cont curent de 5% din PIB și un raport al datoriei publice în PIB de abia 20%, printre cele mai scăzute din lume. Doar jumătate din pasivele rusești sunt în dolari, în scădere față de 80% în urmă cu două decenii.
Aceste statistici sunt rezultatul anilor de chibzuială economică la care Rusia a trebuit să recurgă după sancțiunile impuse în urma anexării ilegale a Crimeei de către Putin în 2014.
Potrivit lui Christopher Granville, creșterea prețurilor petrolului va oferi Rusiei în acest an un venit suplimentar de 1,5 trilioane de ruble (circa 17,2 miliarde de dolari), provenind din impozitele pe profiturile companiilor energetice.
El avertizează că acest tip de autarhie economică are un preț, care devine, pe termen lung, tot mai mare: adâncirea izolării față de economia, piețele și investițiile globale.
”Rusia va fi tratată, în esență, ca un stat ostil, izolat de fluxurile globale de investiții și de alte interacțiuni economice obișnuite, grație cărora sunt create standardele de viață, veniturile, productivitatea și profitabilitatea companiilor”.
Rugina din scut
Semnele de vulnerabilitate economică sunt deja prezente.
Veniturile gospodăriilor populației încă nu au reușit să ajungă la nivelul din 2014, iar în 2019, înainte de pandemia de COVID-19, producția economică anuală era evaluată la 1,66 trilioane de dolari, potrivit Băncii Mondiale, cu mult sub cele 2,2 trilioane de dolari din 2013.
Serghei Guriev, profesor de economie la Sciences Po, în Franța, și fost economist șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a subliniat că PIB-ul nominal pe cap de locuitor al Rusiei, dublu față de cel al Chinei în 2013, este acum lăsat bine în urmă.
”În 2013, Rusia era o țară cu venituri mari și negocia activ aderarea la OCDE. Acum, Rusia a revenit la statutul de stat cu venituri medii”, a spus el.
Moscova nu mai e pe placul investitorilor străini
Nici investitorii străini nu mai par prea încântați de a-și împrăștia banii pe o piață atât de impredictibilă, din motive politice.
Un sondaj realizat de JPMorgan printre clienții săi investitori arată că deținerile străine de obligațiuni în ruble sunt la cel mai scăzut din ultimele două decenii. Totodată, investițiile în acțiuni nu au revenit niciodată la nivelurile dinainte de anexarea Crimeei, în termeni absoluți, potrivit unor estimări ale Copley Fund Research.
Prima cerută de investitori pentru datoriile rusești în dolari a crescut joi la o valoare cu peste 13 puncte procentuale peste cea a US Treasury și aproape de trei ori mai mult decât media piețelor emergente.
”Sancțiunile vor obliga Rusia să-și autofinanțeze tot mai mult activitatea economică, prin restricționarea investițiilor în industrie și armată”, crede Jeffrey Schott, expert Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
Ghilotina SWIFT
Cea mai devastatoare sancțiune ar fi încetarea accesului Rusiei la sistemul internațional de plăți SWIFT și interzicerea totală a investițiilor în Rusia. Deocamdată, deși SUA și Marea Britanie s-au declarat de acord cu această măsură, statele UE ezită. Iar printre statele reticente se află Germania, cea mai mare economie europeană, puternic dependentă de schimburile comerciale cu Rusia, în special pe componenta energetică.
Pierderea accesului la SWIFT ar face extrem de complicate plățile la export și import și ar putea chiar împiedica plata obligațiunilor rusești, ceea ce ar declanșa un default tehnic.
În privința evoluției economiei rusești, JPMorgan anticipează că sancțiunile vor reduce cu până la 3,5 puncte procentuale creșterea PIB-ului în a doua jumătate a anului 2022.
Accesul limitat la capitalul străin face companiile petroliere să se bazeze pe tranzacții cu plata anticipată și să se confrunte cu costuri de capital semnificativ mai mari, au adăugat analiștii de la JPMorgan.
O altă problemă ar putea să apară din erodarea lentă a nivelului de trai, care riscă să ridice gradul de nemulțumire al populației. Administrația Putin s-a confruntat și până acum cu proteste sporadice, dar, ca în orice autocrație, problemele au fost rezolvate rapid. Însă, în condițiile unei noi înrăutățiri a nivelului de trai, situația ar putea da în clocot.
”Autarhia nu este o rețetă pentru progres. Dar va fi o provocare importantă pentru Europa și pentru SUA, în viitorul apropiat, să îi faci față unei Rusii înarmate până-n dinți și blocată într-un relativ declin economic”, apreciază analiștii de la banca de investiții Berenberg.