Închide

Cum arată planurile Europei de a detrona Asia din poziția de lider al industriei bateriilor?

Avatar
button, cell, lithium

Fotografie de cebbi pe Pixabay

Timp de citire: 7 minute

Bruxelles-ul intenționează să își asume statului de motor și lider al industriei globale a bateriilor pentru vehiculele electrice, încercând să detroneze Asia, în special China. Comisia Europeană vrea să dea un impuls major acestei industrii inovative, cu valoare adăugată mare și o importanță uriașă în viitorul ”verde” al planetei, impunând totodată un set de criterii ecologice foarte stricte, care vor face ca bateriile produse în Europa să devină, de facto, standardul la nivel mondial, scrie Euractiv.

Noua legislație pe care o pregătește UE va urmări să pună bazele celui mai ecologic standard global în materie de baterii, stabilind limite ale emisiilor de carbon în procesul de producție, obligând producătorii să utilizeze materii prime reciclate și impunând controale pentru a preveni abuzurile asupra lucrătorilor și încălcările drepturilor omului pe tot parcursul lanțului de aprovizionare.

Momentan, Asia este epicentrul mondial al producției de baterii pentru mașinile electrice, cu cele trei mari țări producătoare – China, Japonia și Coreea de Sud. În continuarea clasamentului marilor producători, urmează America de Nord, Europa fiind abia pe al treilea loc în top.

Trecerea treptată și tot mai accelerată spre propulsia electrică a vehiculelor și dependența societăților moderne de dispozitivele portabile au condus la o creștere masivă a cererii de baterii în Europa. Conform estimărilor UE, cererea globală de baterii va crește de 14 ori până în 2030, UE urmând să reprezinte 17% din această cerere.

Țintele înalte ale europenilor

În acest context, liderii UE își declară ambiția de a face ca Europa să joace un rol central pe piața globală a bateriilor, impunând totodată exigențele sustenabilității în producția acestora.

”Bateriile introduse pe piața noastră, indiferent de originea lor, vor fi sustenabile”, declara vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, încă din luna decembrie a anului trecut, când executivul UE și-a dezvăluit pentru prima dată propunerea de regulament UE privind bateriile.

De altfel, este foarte probabil ca respectarea criteriilor UE de producție ecologică și sustenabilă să ajungă, în curând, o condiție de eligibilitate pentru orice companie va vrea să vândă baterii în cadrul pieței europene comune.

Stefano Soro, oficial în cadrul Direcției pentru Piața Internă din Comisia Europeană, a declarat că UE are de gând să stabilească, în esență, viitoarele standarde globale în materie, bazându-se pe faptul că UE este ”o piață inevitabilă pentru toți cei care doresc să facă afaceri în acest domeniu”, grație poziției blocului comunitar de cea mai mare piață de desfacere din lume.

Comisia Europeană mai dorește să reducă dependența Europei de națiunile din afara UE în ce privește aprovizionarea cu materiile prime necesare fabricării bateriilor. În prezent, aproximativ 65% din cobaltul necesar industriei bateriilor este exploatat în Republica Democrată Congo, iar majoritatea minelor de litiu aflate în prezent în operare pe glob se află în America de Sud.

Alianța Europeană pentru Materii Prime (European Raw Materials Alliance), un organism semi-autonom sprijinit și finanțat de Comisie, lansat în 2020, își propune să consolideze accesul UE la metalele rare, în timp ce Alianța Europeană a Bateriilor, înființată în 2017, urmărește să consolideze capacitatea europeană de producție a bateriilor.

Aceste alianțe sunt o parte crucială a eforturilor Bruxelles-ului de a crește autonomia continentului european în raport cu producătorii asiatici. În acest sens, vicepreședintele Šefčovič a anunțat deja obiectivul Comisiei ca Uniunea Europeană să își poată satisface cererea de baterii prin producția internă până în 2025.

Ce prevede legislația UE în privința bateriilor?

Miezul juridic al ambițiilor UE de a-și atinge dublul obiectiv al asigurării cererii prin producția proprie, în condițiile impunerii unor standarde înalte de sustenabilitate îl reprezintă noul Regulament UE privind bateriile, prezentat în stadiu de proiect, pentru prima oară, în decembrie 2020. Proiectul este în prezent dezbătut de ramurile co-legislative ale UE – Parlamentul European și Consiliul UE.

Regulamentul prevede norme clare și stricte care acoperă fiecare etapă din procesul de producție a bateriilor, de la extracția materiilor prime, transport și fabricarea propriu-zisă, până la eliminare din uz a bateriei.

Regulamentul va înlocui o Directivă depășită, aprobată încă din 2006, pe care o va actualiza pentru a reflecta progresele făcute în tehnologie și în tehnicile de reciclare a materialelor uzate. Spre deosebire de Directiva din 2006, care permitea statelor membre să își adapteze legea la circumstanțele lor naționale, noua legislație propusă se va aplica uniform în toate țările UE.

În plus față de standardele de sustenabilitate, Regulamentul va stabili și criterii de performanță a bateriilor și va impune noi norme de transparență prin cerințe stricte de etichetare a produselor. Printre aceste cerințe se numără și introducerea așa-numitelor ”pașapoarte pentru baterii”, care vor arăta originea tuturor materialelor utilizate în baterie. De asemenea, etichetele și prospectele bateriilor vor prevede durata de exploatare a bateriei și la capacitatea ei de încărcare, ceea ce va oferi consumatorilor o mai bună înțelegere a funcționării bateriei.

Comisia Europeană anticipează că furnizarea acestor informații va contribui la creșterea încrederii în piața bateriilor second-hand, un element extrem de important pentru ca mașinile electrice să devină mai accesibile pentru un număr mai mare de consumatori.

Patul verde al lui Procust – reciclarea obligatorie

Prin impunerea unor criterii foarte severe din punct de vedere ecologic, Comisia Europeană vizează ca numărul de baterii importate de UE din alte părți ale lumii să scadă semnificativ.

De pildă, începând cu 1 iulie 2024, producătorii de baterii care nu anunță în mod clar, prin etichetă, amprenta de carbon a bateriei vor fi excluși automat de pe piața europeană. Ulterior, din 2027, simpla anunțare a amprentei de carbon nu va mai fi suficientă, ci se va aplica și o limită a emisiilor de carbon din timpul procesului de producție a bateriilor.

În privința acestei prevederi, au apărut controverse încă de la început, punându-se întrebări legate de metoda standard de calcul prin care se poate evalua amprenta de carbon a bateriei.

”Calculul amprentei de carbon la nivelul procesului de fabricație în sine ar putea fi fezabil, dar ar apărea diferențe importante ale cifrelor în funcție de locul în care se află fabrica, ceea ce ar deruta consumatorii finali”, consideră Asociația Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA), într-un document de poziție făcut public recent.

Pe lângă ecologizarea procesului de fabricație a bateriilor, Regulamentul își propune să faciliteze o abordare circulară a scoaterii din uz a acestora. Astfel, fiecare baterie trebuie proiectată în așa fel încât, la finalul perioadei de exploatare, materiile prime valoroase pe care le conține să poată fi îndepărtate cu ușurință, pentru a fi refolosite.

Mai departe, utilizarea conținutului astfel reciclat va deveni o condiție obligatorie pentru fabricarea bateriilor, ca parte din promovarea de către UE a ”economiei circulare”, în care mărfurile sunt, întâi de orice, reutilizate sau reciclate, nu aruncate sau neutralizate.

Fundamentarea acestor măsuri de către Comisie se bazează pe faptul că, grație reciclării și reutilizării metalelor prețioase conținute în bateriile uzate, cantitatea de materii prime ”virgine” care trebuie extrase pentru alimentarea industriei europene a bateriilor va scădea treptat.

Praguri de reciclare la metalele rare

Din 2027, cantitățile de cobalt, plumb, litiu și nichel reciclate din fiecare baterie electrică trebuie făcute publice. Mai mult, începând din 2030, vor exista cote minime obligatorii de reciclare a acestor metale, cote care vor fi modificate de-a lungul timpului, în așa fel încât industria să se poată asigura că există suficiente baterii reciclate în sistem pentru a îndeplini obiectivele impuse.

La nivelul primei cote, aplicabile din 2030, aceste cerințe obligatorii de reciclare vor începe de la 12% pentru cobalt, 85% pentru plumb, 4% pentru litiu și 4% pentru nichel, urmând să crească la 20% pentru cobalt, 10% pentru litiu și 12% pentru nichel până în 2035.

De asemenea, Comisia a ridicat în mod semnificativ obiectivele de colectare pentru statele membre UE la 65% pentru bateriile portabile până în 2025 și la 70% până în 2030, față de obiectivul actual de colectare de 45%.

Totodată, Regulamentul prevede că bateriile de mare capacitate, inclusiv cele utilizate la mașinile electrice, vor trebui colectate și reciclate integral.

În mod firesc, măsurile propuse nu au întrunit unanimitatea în cadrul UE, Polonia fiind prima care a pus la îndoială fezabilitatea unui obiectiv de colectare de 70% până în 2030, în timp ce Bulgaria a declarat că acest calendar este unul ”nerealist”.

De asemenea, producătorii de automobile reprezentați de ACEA au avertizat că nivelurile obligatorii de conținut reciclat vor avea darul de a crește costul bateriilor, ceea ce va face ca mașinile electrice să devină mai scumpe. În plus, aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că impunerea unor cerințe specifice și foarte stricte ar putea înăbuși capacitatea de inovație a producătorilor, într-o industrie caracterizată de o evoluție extrem de agilă.

Obiectivul bateriilor nemânjite cu sânge

Datele o arată cât se poate de limpede: cea mai mare parte a metalelor utilizate în producția de baterii provin, în principal, din țările în curs de dezvoltare, iar cererea globală va evolua într-un singur sens posibil – în sus. Estimările actuale ale UE arată că blocul comunitar va avea nevoie de aproape de 60 de ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt până în 2050, în comparație cu necesarul actual.

Mineritul și producția acestor metale au dat naștere, nu de puține ori, la controverse și dezvăluiri șocante pentru opinia publică.

În 2016, Amnesty International a publicat un raport cutremurător în care era documentat faptul că 35.000 de copii erau folosiți la muncă în minele de cobalt din Republica Democrată Congo, principalul producător de pe piața mondială a cobaltului.

Raportul a scandalizat opinia publică, iar industria a promis că va aborda cu seriozitate problema, pentru a stopa abuzurile pe tot parcursul lanțului de aprovizionare.

”Exploatarea cobaltului este, în unele zone ale lumii, strâns legată de abuzurile și încălcările drepturilor omului, de utilizarea copiilor la muncă forțată și de condiții de muncă inumane, care pun viața lucrătorilor în pericol”, spune Stefano Soro, care afirmă că noul Regulament va fi un game changer în privința stopării acestor abuzuri.

De altfel, Regulamentul UE va prevedea clar că orice companie care nu produc dovezi că acționează împotriva acestor abuzuri vor avea interdicție pe piața UE.

Deși propunerea de Regulament respectă îndeaproape ghidurile OECD privind aprovizionarea etică cu materii prime, aceasta va trebui să fie evaluată de organisme terțe acreditate.

Pentru moment, reprezentanții industriilor care asigură materiile prime au salutat, în linii mari, regulile propuse, rezervându-și criticile pentru mai târziu, când noile reguli ar urma să fie puse treptat în aplicare.

“Vor trebui aplicate politici de due diligence, iar rezultatele vor trebui verificate de către organisme terțe de evaluare, pentru ca ulterior întregul sistem de verificare și control să fie stabilit la nivel național. Nu credem că va fi suficient un an pentru a le face pe toate”, a spus Francesco Gattiglio, directorul pentru afaceri europene al Eurobat – un grup care reprezintă producătorii de baterii din UE.

scroll to top