Cum se schimbă România cu miliarde de euro? C.E. a aprobat Programul Transport 2021–2027

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Transport, cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanțare din partea Uniunii Europene.

Principalul obiectiv adus de Programul Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.

„În 2019, aflat într‑o vizită de lucru la Bruxelles, la recomandarea Comisiei Europene pe fondul specificului sectorului de transport, am decis ca Programul Transport 2021–2027 să fie unul separat, iar ca Autoritate de Management să fie desemnat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. În decembrie 2020 când am plecat de la minister, viziunea asupra finanțărilor din PNRR și Programul Transport 2021–2027 erau complementare și propuneau o alocare de aproximativ 19 miliarde de euro. Mă declar foarte fericit că inclusiv în forma finală a PNRR-ului sectorul de transport are importanța cuvenită cu cea mai semnificativă alocare sectorială de peste 7,6 miliarde euro și că reușim astăzi să completăm aceasta alocare cu una semnificativă de 9,6 miliarde euro, ajungând împreună la peste 17 mld euro dedicate infrastructurii de transport. Acest lucru confirmă viziunea guvernului și societății, calea dezvoltării fiind asumată de România prin toate documentele strategice din domeniul finanțărilor europene. Acest program a fost conceput pornind de la principiul că sectorul transporturilor nu este doar un pilon de sprijin pentru alte sectoare, ci vine cu o contribuție majoră la reziliența întregii economii, oferind o bază solidă pentru redresare. În discuțiile pe care le-am avut în noiembrie cu reprezentații Comisiei Europene au reușit să punem la punct toate aspectele pentru ca acum România să vorbească în adevăratul sens al cuvântului despre proiecte de țară. Iar Programul Transport este emblematic în acest sens”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcționat către: îmbunătățirea conectivității primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1.451,55 milioane euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333,45 milioane euro), îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (FEDR: 300,00 milioane euro), creșterea siguranței rutiere (FEDR: 100 milioane euro), creșterea eficienței căilor ferate române (FC: 596,32 milioane euro, FEDR: 678,19 milioane euro), creșterea atractivității transportului feroviar de călători (FEDR: 250,00 milioane euro), dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane (FC: 271,00 milioane euro, FEDR: 350,00 milioane euro), dezvoltarea transportului naval și multimodal (FC: 245,00 milioane euro), asistență tehnică (FC: 75,00 milioane euro).

Ce aduce Programul Transport

Prin investițiile Programului Transport se au în vedere următoarele rezultate majore:

– peste 305 km drumuri noi sau reabilitate – Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN‑T)

– 164 Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)

– 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră

– 92 de puncte negre rutiere vizate din motive de siguranță prin proiecte finanțate din PT

– peste 184 km de căi ferate noi sau reabilitate – TEN‑T

– 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate – TEN‑T

– 16 gări și halte feroviare noi sau modernizate

– 40 trenuri achiziționate

– 12 km linii noi de tramvai și metrou

– 66 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FC)

– 150 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FEDR)

– 70 km căil navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN‑T

– 8 Conexiuni intermodale noi sau modernizate

Oportunități strategice aduse de Programul Transport

Proiecte fazate din perioada 2014–2020:

– Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5) – 926,4 milioane euro

– Inel București Sud – 507,3 milioane euro

– Drum de mare viteză Pitești-Craiova – 775,2 milioane euro

– Autostrada Transilvania

Proiecte noi de investiţii:

– Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3) – 1,847 miliarde euro

– Sectorul Pașcani – Suceava – Siret (101,5 km) – 638.8 milioane de euro (sectorul Pașcani – Suceava la profil de autostradă pe cu o lungime de 60.5 km și un cost estimat de 423.8 milioane euro, iar sectorul Suceava – Siret la profil de autostradă/drum expres cu o lungime de 41 km și un cost estimat de 215 milioane euro)

– Inel București Nord plus drumuri radiale – 1,112 miliarde euro

– Autostrada Tg. Neamț- Iași – Ungheni – 875,5 milioane euro

– Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov – 1,570 miliarde euro

– Autostrada Sibiu – Brașov – 1,479 miliarde euro

– Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;- 522,6 milioane euro

– Legătura rutieră rapidă București – Alexandria (faza 1 din București – Craiova) – 367,5 milioane euro

– Autostrada Brașov – Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord) – 2,364 miliarde euro

– Legătura rutieră rapidă Craiova – Filiaşi – Dr.Tr.Severin (faza 1); 300 milioane euro

– Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin – Caransebeș – Lugoj (faza 1); 800 milioane euro

„Coerența în care au fost stabilite finanțările se datorează Masterplanului general de transport. Un exemplu este proiectul de Autostradă A7, eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor când acesta a fost introdus la finanțare pentru pregătirea documentațiilor în cadrul POIM 2014–2020. Astfel astăzi, avem perspectiva unor proiecte mature în cadrul PNRR și Programul de Transport 2021–2027 – finanțarea legăturii întregii regiuni a Moldovei cu Bucureștiul fiind asigurată prin proiectul de autostradă A7 Ploiești-Buzău-Focșani-Pașcani, finanțare aferentă PNRR, și continuarea până la Siret, via Suceava prin Programul de Transport 2021–2027. Același lucru se întâmpla și în cazul Autostrăzii Târgu Mureș-Tg Neamț-Ungheni, unde finanțarea capetelor: Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (25 km) Leghin – Tg. Neamț (Moțca) (34 km) au finanțarea asigurată prin PNRR, în timp ce restul autostrăzii are sursa fondurilor la nivelul Programului Transport 2021–2027”, a mai transmis ministrul Marcel Boloș.

Feroviar

Proiecte fazate

Radna – Gurasada – Simeria- 1,888 miliarde euro

Proiecte noi de investiții:

Proiecte prioritare pentru finalizarea coridoarelor:

– Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeș – 2,110 miliarde euro

– Craiova-București ‑1,254 miliarde euro

– Predeal – Brașov – 1,400 miliarde euro;

Alte proiecte noi

– Teiuș – Câmpia Turzii – 306 milioane euro

– Complexul feroviar Port Constanța – Palas – 246 milioane euro

– Pașcani – Iași – Ungheni – 388 milioane euro

Metrou

Proiecte fazate din perioada 2014–2020:

– Proiecte fazate care răspund condițiilor de eligibilitate ale acestei priorități (Magistrala M2; Magistrale M6 Sud 1 Mai – Tokyo)

Proiecte noi de investiţii:

– M5: secțiunea Eroilor – Iancului;

– Extensii magistrale metrou București (prioritizate în funcție de maturizarea acestora și corelate cu implementarea proiectelor Orbital București și centură feroviară București);

– Reabilitare stații de metrou București (în funcție de vechimea și necesitățile fiecărei stații);

Tren metropolitan

Proiecte noi:

– Complexul feroviar metropolitan București;

– Trenuri metropolitane

Pentru trenuri metropolitane, proiectele vor fi selectate în funcție de prioritizarea prezentată și gradul de maturitate. Pe lângă proiectul centurii feroviare București, proiectele cu grad mare de certitudine sunt cele aferente municipiilor Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Timișoara.

Naval și modal

– Proiecte fazate care răspund condițiilor de eligibilitate ale acestei priorități;

– Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia;

– Îmbunătățirea navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a măsurilor de siguranță a navigației, în particular în punctul critic Bala;

– Finalizarea Canalului Dunăre – București;

– Dezvoltarea/modernizarea porturilor dunărene strategice/situate pe rețeaua TEN‑T, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol și amoniac);

– Asigurarea condițiilor optime de navigație în bazinele portuare prin dragaj;

– Dezvoltarea/modernizarea Portului Constanța, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol și amoniac).

Politica de Coeziune 2021–2027

Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Sinergie la nivelul investițiilor

Până în 2030, potrivit Programului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021–2030, România trebuie să realizeze 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900.5 km aferenți rețelei primare și 3723.6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274.8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.

Separat de Programul Transport 2021–2027, România beneficiază de investiții strategice importante și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro și vor acoperi o parte din necesarul total de investiții la nivel național, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcționate către acele intervenții capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naționale și ale blocului european.