Cum și-a propus Uniunea Europeană să abordeze fenomenul bacteriilor care sunt tot mai rezistente la antibiotice?

În 2013, Iñaki Morán a petrecut 20 de zile consecutive în pat. Corpul său fusese prins în ambuscadă de bacterii rezistente la medicamente. Avea să fie primul dintr-o lungă listă de atacuri similare, arată Euronews, potrivit G4Media. Iñaki, în vârstă de 63 de ani, suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). De asemenea, a fost tratat pentru cancer de colon și de plămâni. Bacteriile rezistente la tratamente au provocat noi ravagii într-un organism deja la limită.

Rezistența antimicrobiană – sau RAM – este determinată în principal de utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor, antisepticelor și antifungicelor. Aceasta afectează oamenii, animalele, plantele și mediul înconjurător.

RAM provoacă aproximativ 35.000 de decese în fiecare an în Uniunea Europeană, iar costurile anuale cu asistența medicală și pierderile de productivitate sunt estimate la 1,5 miliarde de euro.

O situație letală, complexă și urgentă, pe care Comisia Europeană și-a propus să o abordeze prin reducerea consumului de antimicrobiene cu 20 %.

Comisia Europeană dorește, de asemenea, să încurajeze dezvoltarea de noi antibiotice, de exemplu, oferindu-le dezvoltatorilor un an suplimentar de protecție a datelor de reglementare.

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice spune că este, de asemenea, pregătită să își joace rolul.

„În 2020, am propus un fond de 1 miliard de dolari americani până în 2030, cu obiectivul de a găsi între două și patru noi antibiotice”,

a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice.