Închide

Înapoi în viitor: Nemții își invocă norocul pentru o iarnă blândă și trec la încălzirea cu lemne

Avatar
firewood, logs, pile of wood

Fotografie de cocoparisienne pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la gaze naturale, petrol și electricitate, germanii apelează din ce în ce mai mult la lemne pentru a-și încălzi casele, ceea ce a făcut ca prețurile lemnelor pentru foc să se dubleze față de anul trecut, scrie Euractiv.com.

Încă din urmă cu câteva săptămâni, nicio moleculă de gaz nu a mai ajuns în Germania prin Nord Stream 1, centralele nucleare ale țării urmează să se închidă, potrivit unui plan stabilit încă din urmă cu peste 10 ani, iar guvernul încearcă din răsputeri să își salveze companiile energetice.

În ciuda avertizărilor cu privire la potențiale scenarii de întrerupere a alimentării cu energie electrică, nemții își continuă goana după încălzitoare electrice, într-o frenezie îngrijorătoare.

Declarațiile politice recente contribuie și ele la creșterea anxietății în societatea germană.

”Germania ar putea trece bine de iarna care vine, cu condiția să avem noroc cu vremea și să economisim suficient gaz”, a explicat Robert Habeck, vicecancelar și ministru al Economiei și Acțiunii Climatice, într-o declarație făcută la începutul acestei săptămâni.

Opinia publică a primit cu suspiciune și noi îngrijorări spusele lui Habeck, îndeobște privit drept al doilea cel mai important personaj al Executivului de la Berlin: înaltul oficial a simțit nevoia să sublinieze că Germaniei îi va fi necesar ”norocul” pentru a trece iarna cu bine.

În acest context, creșterea majoră a prețurilor lemnelor pentru foc nu este surprinzătoare.

”Sunt unii care cred că e ciudat ca prețul peleților de lemn să crească. Nici vorbă! Când prețul unui bun crește, oamenii tind să îl înlocuiască cu altceva, iar acest fenomen duce la creșterea prețului bunurilor care vin ca înlocuitori”, explică Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, specializat în piața energiei.

Datele comparativ ale prețurilor lemnelor pentru foc în august 2022 în raport cu aceeași lună de anul trecut arată că germanii cheltuiesc semnificativ mai mult pentru aprovizionarea cu acest combustibil.

Prețurile peleților și lemnelor pentru foc au crescut cu 85,7% față de anul trecut. Cea mai drastică creștere a prețurilor a vizat lemnul sub formă de așchii și peleții, care au crescut cu 133,3%. Între timp, creșterea medie a prețului bunurilor de larg consum în același interval de timp a fost de doar 7,9%.

Biroul german de statistică citează mai multe cauze pentru creșterea extraordinară a prețurilor la lemnele pentru foc, atribuind-o, în principal, creșterii cererii și creșterii costurilor de achiziție și transport din industria lemnului.

Cererea tot mai mare de lemn a țării a redus și exporturile, care au scăzut cu 30,3% față de anul trecut.

Efecte secundare și o problemă nouă

Costurile ridicate ale energiei pentru companiile din industrie au pus piedici și producției de instalații de încălzire cu lemne pentru locuințe, care a scăzut cu 4,5% în primul trimestru al anului 2022. Ca urmare, au crescut importurile acestor produse. În prima jumătate a anului, 60.000 de instalații au fost importate în Germania, 62,4% dintre ele venind din China. Totodată, reexporturile către țările UE au scăzut cu 28,8%.

Puține case germane sunt încălzite folosind exclusiv lemne.

În schimb, lemnul este o variantă foarte populară pentru o sursă de căldură secundară, de pildă sub forma șemineelor de interior. 11,8% dintre casele nou construite în 2021 sunt dotate cu instalații care pot să folosească lemne pentru încălzire.

Utilizarea lemnelor este tot mai mult îmbrățișată de germani, în ciuda avertismentelor ecologiștilor cu privire la impactul asupra climei și asupra sănătății publice. Din aceste motive, lemnele pentru foc au fost reglementate mai aspru în unele mari orașe europene, precum Parisul, din motive de calitate a aerului.

”Arderea lemnului este cea mai mare sursă de poluare cu particule, care ucide deja peste 1.000 de oameni în fiecare zi, la nivelul Uniunii Europene”, explica recent Karl Wagner, biolog și activist de mediu.

scroll to top