Poluarea aerului, o amenințare mortală la adresa sănătății. Ce părți ale Europei sunt mai expuse?

Timp de citire: 3 minute

Particulele fine au contribuit la aproximativ 239 000 de decese în Europa, dar povara a fost resimțită mai puternic în unele părți ale continentului decât în altele, potrivit Euronews.

Poluarea aerului reprezintă o amenințare mortală la adresa sănătății publice, însă unele părți ale Europei sunt expuse unui risc mult mai mare decât altele. Poluarea aerului este legată de cancerul pulmonar, bolile cardiace și respiratorii, accidentele vasculare cerebrale, rezultatele slabe la naștere și multe altele. Este deosebit de periculoasă pentru persoanele în vârstă, cauzând aproximativ 4 % din decesele din rândul adulților în vârstă de 65 de ani și peste.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat recomandările privind calitatea aerului, reducând pragul recomandat pentru concentrațiile anuale de dioxid de azot și de particule fine (PM2,5), cum ar fi praful, fumul și funinginea de la eșapament.

Luna aceasta au intrat în vigoare norme mai stricte privind calitatea aerului, care vizează alinierea Uniunii Europene la standardele OMS până în 2030 și care obligă statele membre să monitorizeze poluanți precum particulele fine, carbonul negru și amoniacul.

Planul este

„una dintre cele mai mari intervenții în domeniul sănătății publice pentru o generație”,

a declarat Mark Nieuwenhuijsen, directorul inițiativei de planificare urbană, mediu și sănătate a Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona, pentru Euronews Health.

În prezent, toate țările UE raportează niveluri de dioxid de azot peste nivelurile recomandate de OMS, însă unele sunt mai afectate de poluarea aerului decât altele.

Conform unui raport recent al Comisiei Europene și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Europa Centrală și de Est înregistrează cele mai ridicate rate ale mortalității legate de PM2,5.

„Cea mai mare diferență pe care o vedem în Europa este între est și vest [și aceasta] se aliniază foarte mult cu PIB-ul și mediile socioeconomice ale celor două regiuni”,

a declarat Zorana Jovanovic Andersen, profesor de epidemiologie a mediului la Universitatea din Copenhaga și membru al Comitetului pentru mediu și sănătate al Societății Europene de Pneumologie, pentru Euronews Health.

Cercetarea lui Nieuwenhuijsen la nivel de oraș subliniază diferitele provocări cu care se confruntă diferite părți ale Europei.

Nordul Italiei, Polonia și Republica Cehă au preconizat rate ridicate ale mortalității cauzate de PM2,5, care provin în principal din surse rezidențiale, cum ar fi arderea cărbunelui pentru încălzirea locuințelor și sectorul agricol.

În schimb, mortalitatea cauzată de NO2 – care este determinată în principal de traficul auto și de sectorul industrial – a fost cea mai ridicată în marile orașe și capitale din vestul și sudul Europei.

„Necesitatea de a reglementa poluarea aerului”

Unele țări iau măsuri pentru a-și reduce nivelurile de poluare, inclusiv Danemarca, care ar putea deveni prima țară din lume care, în 2030, va impune o taxă pe carbon pentru creșterea animalelor.

În plus, directiva actualizată a UE oferă cetățenilor care au probleme de sănătate legate de poluare dreptul de a acționa în instanță guvernul lor în cazul în care acesta nu respectă normele UE privind calitatea aerului.

Cu toate acestea, raportul OCDE și al Comisiei Europene a afirmat că, deși UE este pe cale să reducă decesele legate de PM2,5 cu 55% până în 2030, factorii de risc de mediu precum poluarea aerului și schimbările climatice reprezintă

„amenințări din ce în ce mai mari la adresa sănătății publice”.

În prezent, oamenii de știință știu mai multe despre impactul poluării atmosferice asupra sănătății și se pare că aceasta prezintă un risc pentru oameni la concentrații mai mici decât cele recunoscute anterior, au afirmat Nieuwenhuijsen și Andersen.

„Chiar dacă reduceți nivelurile de poluare a aerului în mod considerabil, este posibil să nu reduceți întotdeauna la fel de mult și impactul asupra sănătății”,

a declarat Nieuwenhuijsen.

Poluarea aerului poate fi principala amenințare de mediu la adresa sănătății cu care se confruntă Europa, dar tinde să se suprapună cu alți factori, cum ar fi lipsa spațiilor verzi, poluarea fonică și căldura extremă, toate acestea având un impact asupra sănătății umane.

Având în vedere că unele dintre aceste provocări sunt mai greu de rezolvat – cum ar fi schimbările climatice – Andersen a declarat că există un argument și mai puternic pentru limitarea poluării aerului în numele protejării sănătății.