Danemarca dă semnale de alarmă pentru toată Europa. Ce este raportul ”Zilmer” și de ce ne interesează?

Ministerul danez de Externe a prezentat luni cea mai recentă revizuire a strategiei sale geopolitice, bazată pe unul dintre cele mai așteptate documente strategice la Copenhaga. Așa-numitul Raport ”Zilmer” descrie un viitor sumbru pe termen mediu – orizontul vizat este reprezentat de anul 2035 – în ceea ce privește potențialele amenințări strategice și geopolitice, referindu-se nu doar la Danemarca, ci la întregul spațiu european.

Potrivit lui Michael Zilmer Johns, ambasadorul danez la NATO și președinte al grupului de cercetători care au realizat raportul, Danemarca, împreună cu restul Europei, va trebui să fie pregătită să-și asume, inclusiv la nivel individual, povara eforturilor de apărare și securitate națională în perioada anilor următori, scrie publicația Euractiv.com.

”Din perspectiva analizei noastre, va trebui să înțelegem și să ne însușim faptul că americanii se vor concentra mult mai mult pe raporturile sale cu China și mai puțin pe Rusia, pe Europa, pe Orientul Mijlociu sau pe zona Africii”, a declarat Zilmer Johns în cadrul conferinței de presă în care a fost prezentat raportul.

Potrivit acestuia, noua orientare a Statelor Unite va presupune responsabilități sporite pentru arhitectura de apărare și securitate a Danemarcei, inclusiv prin eventuale noi sarcini care decurg din apartenența la NATO, care reprezintă premisa fundamentală a securității țării.

”Se fac simțite o atmosferă și o senzație foarte neplăcute, peste tot în lume, așa cum a mai fost în perioada premergătoare Primului Război Mondial. Atunci s-au pus bazele unei schimbări majore în raporturile de forțe la nivel global, iar marile puteri au început să se hârjonească una cu cealaltă, dând naștere unui sentiment acut de incertitudine”, a mai spus el.

Raportul indică faptul că Danemarca ar trebui să se concentreze pe cinci puncte strategice: Marea Baltică, regiunea Arctică, operațiunile internaționale comune – precum exercițiile NATO, operațiunile antiteroriste și securitatea maritimă în afara apelor teritoriale daneze.

Premierul de la Copenhaga, Mette Frederiksen, a adăugat că situația este ”sumbră”, nu doar în prezent, ci acest sentiment are toate șansele să se acutizeze în viitorul pe termen mediu:

”Din păcate, atât prezentul, cât și viitorul sunt mai sumbre decât suntem și am fost noi obișnuiți. Forțele autoritariste câștigă teren, iar comunitatea internațională este în mijlocul unui adevărat tumult”, a spus ea.

Printre cele mai provocatoare evenimente din ultimii trei ani, șefa guvernului danez a enumerat schimbările climatice, inflația, criza energetică, criza alimentară, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina.

”Ce s-a întâmplat săptămâna trecut cu exploziile și scurgerile de gaz din Nord Stream 1 și 2 a fost ca un aperitiv. Totul a fost nu doar surprinzător, cât și foarte îngrijorător”, a declarat ea, referitor la potențialul sabotaj rusesc asupra conductelor din Marea Baltică.

Principala preocupare a Danemarcei este, în primul rând, Rusia și președintele acesteia, Vladimir Putin. Deși nu există în prezent nicio amenințare militară directă asupra țării, Danemarca se află ”în mod constant într-o zonă de pericol pe alte paliere”.

”Aceasta este o nouă realitate a politicilor de securitate, una în care nu trebuie să vezi doar ceea ce poți să vezi cu propriii tăi ochi, ci și să îți pui la treabă imaginația, care trebuie să fie incredibil de bine dezvoltată, pentru a-ți putea imagina tot felul de lucruri ce se pot întâmpla”, a spus Frederiksen.

Din cauza creșterii cheltuielilor de apărare, nu vor mai rămâne prea mulți bani pentru alte investiții

”Avem în față niște ani complicați, iar nevoia tot mai mare de a investi în apărare și securitate va face să nu ne mai rămână prea mulți bani pentru investiții în alte părți”, mai spune premierul danez.

În conferința de presă, Mette Frederiksen a fost întrebată de către reporterul televiziunii publice dacă pragul de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, fixat prin apartenența la NATO, va fi suficient în viitorii ani.

”Nici eu nu sunt sigură de asta. Ceea ce știu sigur este că vom analiza în mod continuu evoluțiile din jur și situația Danemarcei din perspectiva securității naționale. Nu există nimeni în lumea asta care să poată spună ceva cu siguranță despre viitor. Singurul lucru cert este că lumea a devenit mult mai incertă”, a spus Mette Frederiksen, citată de ediția online a postului TV2.

Vestul Europei și blestemul propriului succes

În ciuda tonului pesimist al intervenției sale, Mette Frederiksen a ținut să amintească faptul că Europa are încă destule motive de optimism. De pildă, spune ea, războiul devastator din Ucraina a creat o nouă apropiere între țările europene și în comunitatea euro-atlantică, subliniind chiar viitoarea extindere a NATO prin primirea Suediei și a Finlandei.

Pe de altă parte, într-o oarecare măsură, situația de acum poate fi pusă pe seama ”poverii propriului nostru succes”:

”Crezuserăm că anii ’90 anunță o nouă ordine mondială, poate chiar una permanentă, dominată de creștere pe toate planurile, prosperitate, conviețuire pașnică alături de toți vecinii și comerț liber. Ne-am redus (cheltuielile pentru apărare, n.n.), în timp ce alții au făcut tocmai pe dos. În plus, în multe domenii ne-am pus singuri într-o situație de dependență problematică.”

Deși Rusia și-a pierdut definitiv orice urmă de respectabilitate și și-a scos toate măștile cu care au indus în eroare până acum, deodată cu invadarea Ucrainei, ea nu este singura țară în raport cu care ar trebui să fim vigilenți, spune ea, menționând aici China și regiunea Sahel (Africa Sub-Sahariană).