Închide

Daniel Dăianu, despre creșterile de salarii când statul e falit: “Dai cu o mână, iei cu alta!”

Avatar
Daniel Dăianu 2019

foto: Wikipedia

Timp de citire: 4 minute

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că nu sunt deloc ținute sub control cheltuielile statului, iar majorările salariale pun presiune suplimentară pe buget. Deficitul oricum e mare și de la anul vor fi luate măsuri dureroase de corecție, a mai spus acesta.

Dăianu a mai afirmat că atunci când Guvernul crește salariile, practic dă cu o mână și ia cu alta pentru că bani la buget pentru aceste majorări nu există, așa că va trebui să ia măsuri pentru a face rost de aceste sume. Și banii, evident, vor veni tot de la oamenii cărora li s-au mărit acum salariile. Cei mai afectați de deciziile din 2025 și după vor fi cei cu venituri mici, a mai punctat Dăianu.

„Poți să crești salariul minim, dar după ce ai consultări cu partenerii din coaliție și cu mediul de afaceri. Realitatea e că acum cheltuielile nu sunt ținute sub control. E adevărat că presiunile sunt foarte mari asupra Guvernului, revendicări salariale, mai ales din mediul bugetar, dar cu cât cedezi cu atât crești apetitul de a solicita alte creșteri salariale și nu e în regulă. Acesta e aspectul de fond. E vorba și de dialogul din coaliție. Nu mi se pare firesc ca liderii politici ai celor două mari partide care constituie coaliția să aibă asemenea declarații, mai ales președintele Ciucă de la PNL, când spune că PNL nu a fost consultat, în timp ce șeful Guvernului, premierul Ciolacu, spune că a fost o decizie inițială. Nu e în regulă, nu e în regulă! E, într-adevăr, o anume ”întrecere” între cele două partide pentru că au reprezentanți comuni, dar și separați în alegeri și ar exista o logică, (…) dar nu e în regulă, percepția nu e favorabilă și rămâne chestiunea de fond – deficitul e foarte mare.

Ca să te apropii de ținta de 5% anul acesta e o iluzie”,

a declarat Daniel Dăianu la B1 TV, punctând apoi că a tăia anumite cheltuieli și a amâna din plăți pe anul viitor nu va salva situația.

Dăianu a mai spus că e bine că premierul Ciolacu s-a referit la noua Lege a salarizării, dar „trebuia să fie făcută înainte să se treacă la astfel de creșteri de salarii, pentru că așa complicăm și mai mult introducerea reformei salarizării”.

Președintele Consiliului Fiscal a mai spus că guvernanții ar trebui să fie onești cu românii și să spună că dacă nu vor reuși să crească gradul de colectare a veniturilor la stat pentru a acoperi cheltuieile cu salariile și pensiile mărite, atunci „se va recurge la alte măsuri care sunt dureroase; dai cu o mână, iei cu alta”.

Inflație mare. Taxe și mai mari?

„Un guvern, în momentele foarte dificile, trebuie să aibă o retorică care să fie cât mai clară, onestă, să explice cauzele unei situații foarte dificile și ce e de făcut. Altfel, punem benzină pe foc. Aproape toată lumea își dă seama că 2025 va fi un punct de inflexiune și va veni cu o reașezare fiscală, cu măsuri care vor încerca să elimine din inechitățile din regimul fiscal actual – care sunt serioase.

Pe de altă parte, dacă nu vor fi resurse la buget deoarece nu putem colecta considerabil mai bine, se va recurge la unele măsuri care vor fi resimțite de toți cetățenii, mai ales de cei cu venituri foarte mici.

Ei sunt cei mai afectați de inflație. Avem o dezinflație, ea e lentă și e probabil să terminăm anul cu o inflație în jur de 5%. (…) Bugetele lor cam totul se duce pe utilități și pe mâncare, de asta vorbim de o inflație alimentară. Avem o dezinflație în economie, dar nivelul prețurilor la mâncare mai ales rămâne ridicat. Nu avem deflație, să scadă prețurile. La unele produse putem consemna unele scăderi temporare, dar nivelul general al prețurilor al alimente e muuult mai înalt decât era acum 2 – 3 ani. Aceasta e starea de fapt.

A recurge la o creștere de TVA, dacă s-ar întâmpla, ar afecta mai ale spes cei cu venituri mici. În plus, ar complica politica monetară a BNR, care nu poate rămâne impasibilă. Nu doar că am avea un nou puseu inflaționist, dar execuția bugetară, deficitele bugetare mari care exprimă exces de cerere nu crează confort pentru o bancă centrală, nu doar pentru BNR”, a mai explicat președintele Consiliului Fiscal.

Urmează înghețări de salarii și pensii?

Întrebat dacă ar putea urma înghețări de salarii și pensii, dat fiind că am ajuns cu datoria externă peste pragul de 50% din PIB, Dăianu a explicat: „Acesta e un scenariu extrem, nu m-aș aventura să vorbesc despre așa ceva. Nu nivelul de circa 50%, care oscilează în funcție de dinamica economică, îngrijorează mai ales, ci mult mai mult decât acest nivel, care e încă rezonabil, e deficitul bugetar. Deficite încremenite la peste 6% din PIB ar trebuie să ne îngrijoreze pe toți și acest deficit bugetar e însoțit de un deficit extern, deficit de cont curent. (…) Așa ceva nu se poate perpetua”.

„Până una-alta, suntem păsuiți de piețe pentru că avem fonduri europene mari, dar parte majoră din ele se vor duce, că PNRR are durata de viață până în 2026. S-ar putea să pierdem și din fondurile de coeziune și structurale, că Comisia se gândește să aloce mai mult pe apărare și politica industrială. Deci aceasta e situația care ar trebui să ne îngrijoreze.

Acum, nu putem avea pretenția de la oameni care o duc greu să accepte asemenea argumente. Am primit mesaje la Consiliul Fiscal că sunt oameni care o duc greu… și înțeleg că pentru mulți e dificil, dar nu putem să trăim mult peste posibilitățile pe care le avem.

Piețele nu te finanțează la nesfârșit. Va trebuit să avem această corecție care va fi dureroasă. E un moment al adevărului și va începe în 2025 și va continua în 2026, 2027. Eu nu cred că vom putea avea corecția aceasta în 3 ani, dar va trebui să se producă, altfel ne putem imagina și alte măsuri – o înghețare de salarii la bugetari… Adică ar trebui premierul să iasă mult mai ferm, să discute cu opinia publică și să spună ”nu ne permitem mai mult!””, a mai explicat Daniel Dăianu, pentru B1 TV.

scroll to top