Daniel Dăianu: Suntem lanterna roșie în UE. Puzderia de exceptări și portițe au aruncat în aer deficitul bugetar

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a semnalat într-o analiză publicată pe site-ul instituției că regimul fiscal regresiv (cetăţenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporţional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politica fiscală, “puzderia de exceptări şi portiţe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale, conform Agerpres.

Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuţii), România este “lanterna roşie în UE”, subliniază Daniel Dăianu.

Înclinația spre consum

“Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară. Venituri fiscale mai mari ar permite şi o politică a veniturilor care să aibă în vedere că înclinaţia spre consum a cetăţenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetăţenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor. Trebuie combătute cu forţa instituţională şi cu determinare politică evaziunea fiscală şi “optimizarea fiscală””, susţine preşedintele CF.

Nu avem turism de calitate care să stimuleze “exportul intern” şi cetăţenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate, a mai precizat acesta.

Miliardele trimise acasă

Preşedintele Consiliului Fiscal mai semnalează că stocul de capital uman s-a redus şi acest fapt afectează PIB-ul potenţial prezent şi viitor.

“Este adevărat că cetăţenii români ce lucrează în străinătate trimit miliarde de euro acasă, care pot ajunge la 1,5- 2% din PIB anual; în lipsa acestor bani deficitul de cont curent ar fi mai mare. Dar pierderea de capital uman nu poate fi suplinită prin aceste resurse. Să ne gândim că mulţi din cei care emigrează sunt tineri, în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte; demografia ne dezavantajează mai mult decât pe alte ţări europene, având în vedere imigrarea”, punctează Dăianu.

Agricultura și industria alimentară

Acesta mai menţionează că există şi alte probleme structurale, ca de exemplu subdezvoltarea industriei agroalimentare – pământ agricol ce înseamnă 57% din suprafaţa ţării, în timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB.

De asemenea, Daniel Dăianu aminteşte despre o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede şi în faptul că importăm produse a căror realizare include inputuri esenţiale din România. Nu avem turism de calitate care să stimuleze “exportul intern” şi cetăţenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate, a mai precizat acesta.