Daraban, CCIR: “Nu aș scoate lemnul din țară decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap”

“Cred că destinaţiile lemnului trebuie să fie doar două: energie şi industria mobilei. Personal, n-aş scoate din ţară lemnul decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap. În niciun caz sub o altă formă. Sunt şi constănţean şi mă uit în fiecare final de săptămână cum arată Portul Constanţa şi mă întristează puţin să mai văd şi acum buşteni neprelucraţi şi chiar şi cheresteaua pe care o exportăm. Deci, cred că trebuie să lucrăm foarte mult pe această zonă de produse cu valoare adăugată mare, pentru că nu putem sub nicio formă înclina balanţa comercială cu materie primă, fie că vorbim de partea de masă lemnoasă, fie că vorbim de produse agricole. Dacă nu trecem la partea de procesare cu valoare adăugată mare, cu tot respectul şi cu toată părerea de rău, nu o să echilibrăm balanţa comercială, mai ales că ne uităm şi cine face exportul în România. Probabil dacă nu ar fi capitalul străin ar fi o ‘vale a plângerii’ în România vizavi de cifrele de la export. De bine, de rău, producătorii străini din România reuşesc să să ţină exportul românesc cât de cât la nişte valori rezonabile”, a afirmat Daraban.

Şeful CCIR estimează că deficitul balanţei comerciale a României va depăşi în acest an 30 de miliarde de euro, de la 23,8 miliarde de euro cât a fost în 2021.

“În general, suntem foarte deschişi ca şi instituţie patronatelor de ramură. Le considerăm cele mai obiective, sunt singurii care pot din domeniul lor de activitate dedicat problematicii care se transformă în politici publice. În altă ordine de idei, pe noi la Camera de Comerţ a României ne interesează şi ne şi pasionează în acelaşi timp diplomaţia economică şi suntem cu ochii foarte deschişi, atenţi, către acest deficit al balanţei comerciale a României, care a fost anul trecut de 23,8 miliarde de euro, de la 18,3 miliarde, cu un an înainte şi cred cu sinceritate că prefixul, anul acesta, va fi 3, adică 30 şi un pic de miliarde de euro. De aceea, încercăm să ne îndreptăm pe zona economică din ţară pe produse cu valoare adăugată mare”, a susţinut acesta.

Barna Tánczos, ministrul Mediului, a declarat că o strategie forestieră va fi avansată în fața guvernului, săptămâna aceasta.

„Pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase pentru a asigura pe termen lung această reziliență la schimbările climatice, pentru a asigura resursa de lemn pentru industrie și pentru cetățeni. Din aceste motive am construit o strategie forestieră care este pe masa ministerului, iar săptămâna acesta o avansăm în fața guvernului, care sperăm să asigure această sustenabilitate, reziliență și echilibru de care este atâta nevoie.”, a declarat Dl. Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Președintele asociației industriei lemnului – Prolemn, dl. Cătălin Tobescu susține că domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 9,8 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 4,5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual.

„În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 9,8 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 4,5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual. Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn pot fi dublate, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020. Economia bazată pe păduri și resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii”, a susținut președintele asociației industriei lemnului – Prolemn, dl. Cătălin Tobescu.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn organizează, în perioada 28-29 septembrie, conferinţa cu tema “Smart Green Industry: Potenţial verde pentru o industrie a viitorului”.