De câți bani ai nevoie în România pentru o pensie decentă? Traiul bun a devenit un lux

Coșul de cumpărături se golește tot mai repede, iar pensiile nu mai au puterea de cumpărare de altădată. Deși valoarea trecută pe talon a rămas aceeași pentru mulți pensionari, inflația și scumpirile din ultimii ani au redus semnificativ valoarea reală a veniturilor.

O pensie de 3.000 de lei nu mai are astăzi aceeași valoare ca în urmă cu doar câțiva ani. Deși suma trecută pe talon poate fi aceeași, puterea de cumpărare s-a redus vizibil. Principalul motiv este creșterea continuă a prețurilor. Alimentele, energia, medicamentele și utilitățile costă tot mai mult. Astfel, pensionarii cumpără din ce în ce mai puține produse cu aceiași bani.

Pentru a vedea cât s-a depreciat valoarea unei pensii, economiștii recomandă raportarea acesteia la inflația acumulată în ultimii cinci ani. Evoluția prețurilor arată cât de mult s-a redus puterea de cumpărare a veniturilor.

„Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii cinci ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei”,

a explicat analistul economic Adrian Negrescu, potrivit B1 TV.

Pensionarii simt cel mai tare scumpirile

Pentru mulți pensionari, rata oficială a inflației nu reflectă realitatea din fiecare lună. Explicația este simplă: cei mai mulți bani se duc pe alimente, utilități, energie și medicamente, adică exact produsele și serviciile care s-au scumpit cel mai mult în ultimii ani.

„E important de spus că inflația oficială este o medie calculată pe coșul de consum al întregii populații. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populației: vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire, exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie”,

a transmis Adrian Negrescu.

Analistul oferă și un exemplu concret. O factură medie la energie electrică, de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an, depășește acum 300 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 50%. În paralel, medicamentele s-au scumpit, iar unii pensionari ajung să cumpere doar o parte din tratamentul prescris.

Impactul este cel mai puternic pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei. Pentru ei, fiecare nouă scumpire înseamnă mai puțini bani pentru cheltuielile esențiale și un nivel de trai tot mai greu de susținut.

Inflația a mușcat din venituri

Inflația a redus puterea de cumpărare a pensiilor chiar și într-un interval scurt. În doar trei ani, aceeași sumă de bani a ajuns să cumpere mult mai puține produse și servicii. Astfel, mulți pensionari au simțit efectele scumpirilor, chiar dacă veniturile lor au rămas neschimbate.

„Chiar și pe un orizont de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani – o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni”,

a precizat Adrian Negrescu.

În același timp, pensiile nu au mai fost actualizate pentru a compensa scumpirile. Ultima indexare a avut loc la 1 ianuarie 2024. Atunci, pensiile au fost majorate cu 13,8%. Recalcularea a adus o creștere medie de aproximativ 20% pentru aproape trei milioane de pensionari.

„Ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. De atunci însă, mecanismul de indexare a fost înghețat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar și este posibil să nu crească nici în 2027”,

a mai spus analistul.