De ce nu poate încă România să adere la zona euro? Un raport BNR clarifică situația

România nu poate face pasul către moneda unică europeană în absența unor ajustări economice consistente, potrivit unui raport publicat de Banca Națională a României (BNR). Documentul evidențiază că adoptarea euro este condiționată de respectarea unor criterii stricte, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, inflația și sustenabilitatea datoriei publice.

Instituția a anunțat că nivelul actual al dezechilibrelor nu permite o astfel de tranziție.

„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (n.red. 3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”,

s-a menționat în raport.

Analiza BNR a arătat și decalajul dintre România și Bulgaria în procesul de aderare la zona euro. Potrivit documentului, comparațiile publice omit un factor esențial: regimul de consiliu monetar adoptat de statul vecin în urmă cu aproximativ trei decenii.

Acest mecanism a contribuit la stabilitatea economică și financiară a Bulgariei în perioade de criză.

„Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile”,

a arătat BNR, citată de Evz.ro.

Datele prezentate în raport indică o situație fiscală dificilă. În anul 2024, România a înregistrat un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, valori apropiate de cele din perioada pandemiei și cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Pentru anul 2025, scenariile inițiale indicau un deficit de peste 10% din PIB, în absența unor măsuri de control al cheltuielilor. Intervențiile adoptate au limitat însă deteriorarea situației.

„Este de amintit că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7 la sută din PIB și ESA de 9,3 la sută din PIB (un deficit cvasi-egal cu cel din anul pandemiei, 2020). Aceste deficite au fost de departe cele mai înalte din UE. În 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10 la sută din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65 la sută din PIB față de 8,4 la sută din PIB (în varianta cash). Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiile mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare”,

a mai anunțat instituția.

În condițiile actuale, Guvernul și-a stabilit pentru acest an o țintă de deficit de 6,2% din PIB. Potrivit evaluării BNR, atingerea acestui obiectiv nu ar necesita introducerea unor noi taxe sau impozite, în afara celor deja adoptate.

Instituția a anunțat că eventualele intervenții în cazul unui nou șoc energetic trebuie gestionate cu prudență, astfel încât să nu compromită procesul de consolidare fiscală.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat recent că adoptarea monedei euro nu poate fi realizată doar pe baza performanțelor economice ale unor regiuni dezvoltate. Procesul trebuie să reflecte o convergență la nivelul întregii țări.

Aderarea la OCDE, scopul imediat

Acesta a spus că România se concentrează în prezent pe finalizarea aderării la OCDE, considerată o etapă strategică. Ulterior, obiectivul major rămâne intrarea în zona euro.

Raportul BNR a analizat și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și, implicit, asupra României.

Instituția a arătat că acest context reprezintă o presiune suplimentară într-un moment în care economia națională se află deja într-un proces dificil de ajustare fiscală.

Concluziile raportului indică faptul că trecerea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv strategic pentru România, dar unul condiționat strict de stabilitatea economică și de reducerea dezechilibrelor bugetare.

Fără îndeplinirea acestor criterii, perspectiva aderării la zona euro rămâne îndepărtată.