De ce seceta de pe Rin este o veste proastă pentru redresarea economiei Germaniei?
Nivelul apelor fluviului Rin — o arteră de transport mică, dar esențială pentru mărfurile vitale industriei germane — rămâne critic de scăzut în urma unor săptămâni de secetă. Într-unul dintre punctele cu cea mai mică adâncime ale fluviului, la Kaub — între Mainz și Koblenz — nivelul apei era de aproximativ 16 centimetri (6,3 inchi) luni la prânz, potrivit Administrației Federale pentru Căi Navigabile și Transport Maritim (WSV). Deși canalul navigabil propriu-zis este cu aproximativ un metru mai adânc, pragul de 40 de centimetri este considerat limita minimă pentru navele comerciale standard în dreptul localității Kaub, potrivit Deutsche Welle.
Operatorii de nave utilizează valoarea înregistrată la Kaub pentru a decide ce cantitate de marfă pot transporta în siguranță barjele lor și dacă tranzitul este, în general, posibil.
Potrivit presei locale, în ultimele săptămâni, transportatorii și-au redus semnificativ încărcăturile pe Rin — în multe cazuri, până la o cincime din capacitatea normală.
Problema nu se limitează doar la sectorul Rinului Mijlociu, porțiunea de 130 de kilometri (80 de mile) dintre Mainz și Bonn, care reprezintă secțiunea cea mai îngustă și mai puțin adâncă a fluviului.
Și în zonele din dreptul orașelor Köln, Düsseldorf, Duisburg-Ruhrort și Emmerich nivelul apei a atins minime istorice.
Jens Schwanen, președintele asociației de transport fluvial BDB, a declarat luni pentru ziarul *Rheinische Post* că Rinul ar putea deveni impracticabil în dreptul localității Kaub înainte de sfârșitul săptămânii.
Acest lucru ar duce, practic, la divizarea fluviului în două segmente pentru traficul comercial.
Ce impact va avea seceta asupra economiei germane?
Seceta a survenit într-un moment extrem de nefavorabil pentru economia Germaniei, care se confruntă deja cu o creștere economică lentă, costuri ridicate ale energiei și o competitivitate industrială în declin.
Germania continuă să se bazeze pe râurile și căile sale navigabile pentru transportul a aproximativ 5% din mărfurile din țară; majoritatea acestora sunt mărfuri în vrac, inclusiv minereu de fier, cărbune, nisip și produse petroliere.
Din totalul de 3,28 miliarde de tone de mărfuri transportate în 2024, 173 de milioane de tone au fost transportate pe căi navigabile interioare, inclusiv pe Rin, potrivit BDB.
Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, a estimat în 2023 că acest coridor al Rinului — care se întinde de la portul Rotterdam din Olanda până la granița germano-elvețiană — asigură aproximativ 40% din transportul de mărfuri, calculat în tone-kilometri.
În urma a două episoade anterioare de secetă, Institutul Kiel pentru Economie Mondială a calculat în 2023 că, pentru fiecare perioadă de 30 de zile cu nivel scăzut al apei pe Rin, producția industrială a Germaniei scade cu aproximativ 1%.
Într-o economie care abia a înregistrat creștere în ultimii doi ani, chiar și o scădere temporară de 1% a producției industriale este extrem de dăunătoare.
Institutul Economic German (IW) estimează acum o scădere de 0,4% a produsului intern brut, ceea ce ar anula practic creșterea economică prognozată pentru acest an, estimată inițial la 0,5%.
„O perturbare prelungită a navigației pe Rin ar putea înăbuși complet firava creștere economică de care dispunem”,
a avertizat Thilo Schäfer, economist în cadrul IW, într-un interviu acordat săptămâna trecută ziarului Bild.
Alți experți au avertizat cu privire la pierderi cuprinse între 1 și 2 miliarde de euro (1,2 – 2,3 miliarde de dolari) doar în trimestrul al treilea, sectoarele siderurgic, chimic și energetic fiind afectate în mod deosebit.
Ce se întâmplă dacă fluviul Rin este, practic, divizat în două?
Schwanen, reprezentant al asociației BDB, a avertizat că „din cauza lipsei precipitațiilor, pentru prima dată în această săptămână se preconizează o valoare de o singură cifră la stația de măsurare a nivelului apei de la Kaub”.
„În principiu, acest lucru înseamnă că Rinul nu mai este navigabil pe întreaga sa lungime și, prin urmare, este practic divizat în două”,
a declarat el pentru publicația Rheinische Post.
Situația ar duce la apariția a două zone distincte. Pe de o parte, transportul naval ar continua între porturile de la Marea Nordului – Amsterdam, Rotterdam și Anvers – și regiunea Köln, utilizând Rinul și rețeaua de canale din vestul Germaniei.
Mai la sud, transportul s-ar desfășura pe afluenții Neckar, Mosela și Main, precum și pe canalul Main-Dunăre, considerat o legătură globală esențială pe ruta către și dinspre Europa de Sud-Est.
Între cele două secțiuni, companiile de transport ar încerca să transfere mărfurile către transportul rutier și cel feroviar de marfă.
Totuși, rețeaua rutieră a Germaniei nu poate prelua volumul de mărfuri – echivalent cu 50 până la 150 de camioane – pe care îl poate transporta o singură barjă de mari dimensiuni, fără a genera blocaje severe și costuri considerabil mai mari.
Landul Baden-Württemberg a anunțat luni că se va alătura altor patru landuri germane în relaxarea restricțiilor privind circulația camioanelor în zilele de duminică, pentru a contribui la fluidizarea traficului.
În urma unor discuții urgente purtate joia trecută, ministrul Transporturilor, Steffen Bilger, a anunțat și alte măsuri menite să consolideze lanțul de aprovizionare al Germaniei.
Printre acestea se numără reducerea birocrației pentru transportul încărcăturilor grele pe cale rutieră, suspendarea lucrărilor rutiere neesențiale și o mai bună coordonare cu DB Cargo, divizia de transport feroviar de marfă a companiei Deutsche Bahn.
Sunt secetele frecvente o nouă realitate pentru căile navigabile ale Europei?
Nivelurile extrem de scăzute ale apei pe Rin și pe alte râuri europene importante erau, în trecut, fenomene rare.
Cu toate acestea, mulți oameni de știință consideră că schimbările climatice le fac acum mai frecvente, mai de durată și mai severe.
Potrivit Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice al UE, Europa de Vest tocmai a traversat cele mai calde luni iunie și iulie înregistrate vreodată; precipitațiile extrem de reduse au dus la scăderea nivelului apelor mult sub medie pe Rin, Dunăre și Sena.
Criza actuală reprezintă al treilea episod major de scădere a nivelului apelor din ultimii opt ani, după secetele severe din 2018 și 2022.
În mod tradițional, în lunile secetoase de vară, debitul Rinului era susținut de apa provenită din topirea zăpezii și a ghețarilor din Alpi. Pe măsură ce ghețarii se retrag, iar stratul de zăpadă se diminuează, acest mecanism natural de reglare slăbește.
Institutul Federal de Hidrologie din Germania (BfG) a estimat în 2023 că, până la jumătatea secolului, episoadele de scădere severă a nivelului apelor – precum cel din 2018 – ar putea avea loc la fiecare cinci-zece ani.









